Aceasta se află în administrarea Muzeului Național al Țăranului Român, fiind una dintre cele cinci biserici de lemn deținute de instituție în țară. În județul Arad, muzeul din București administrează trei biserici de lemn: Julița, Troaș și Groșii Noi. Biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din satul Julița, a fost zidită în anul 1787 și a fost strămutată în locul actual pe la 1800.

În urmă cu câteva zile, Institutul Național al Patrimoniului, în calitate de ordonator de credite terțiar, a lansat procedura de achiziție pentru încheierea unui contract de servicii de proiectare și asistență tehnică din partea proiectantului pe parcursul execuției lucrărilor de restaurare și punere în valoare a bisericii din Julița.

Conform caietului de sarcini, „Caracteristicile constructive ale bisericii și starea ei de degradare, corelate cu statutul de monument istoric, impun o abordare particulară a intervențiilor de conservare-restaurare. Astfel, toate intervențiile se vor proiecta pornind de la o cunoaștere detaliată a caracteristicilor monumentului istoric, a comportamentului său structural și a fenomenelor de degradare la care este sau a fost supus, obținută prin cartare exhaustivă a degradărilor, investigații, probe și încercări efectuate in situ, corelate cu modelarea teoretică, având tot timpul în vedere principiile protejării patrimoniului arhitectural, prevăzute în cadrul normativ național și internațional. Starea de degradare a unor elemente și alcătuiri constructive, a unor finisaje sau componente artistice nu justifică înlocuirea lor. Se va alege întotdeauna restaurarea existentului și nu se va accepta înlocuirea, decât în situații limită, în care nu se poateidentifica o soluție de conservare și restaurare viabilă”

În momentul de față, conform informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, biserica nu este conectată la nicio rețea de utilități. În cadrul lucrărilor de conservare, vor fi realizate instalații de iluminat în interior, fără degajare de căldură sau cu încălzire minimă, respectiv cu instalații de iluminat arhitectural și de gardă în exterior. Totodată, biserica și terenul pe care se află vor fi accesibilizate pentru persoanele cu dizabilități, iar biserica va fi dotată cu sisteme de monitorizare și alarmare la incendiu (se va studia și posibilitatea introducerii de instalații pentru stingerea incendiilor) și sisteme de supraveghere video, respectiv alarme antiefracție.

Biserica nu este momentan deschisă vizitării, decât în mod informal, însă odată restaurată, Muzeul Satului va demara un program de activități care să pună în valoare monumentul istoric, sperând la cel puțin 500 de vizitatori anual.

Ofertele pot fi depuse până pe data de 11 mai, iar valoarea maximă pe care Institutul Național al Patrimoniului este dispusă să o plătească este de 162 de mii de lei. Termenul pentru elaborarea documentațiilor este de cinci luni. Din păcate, însă, aceasta este cea de-a doua încercare a INP-ului de a întocmi studiile necesare, prima încercare, din anul 2019, rămânând fără oferte.