S-au facut sapani pe pamant

ARAD. Anunţuri de vânzare a terenurilor pe toate site-urile primăriilor şi la sediul acestora. Cine vrea să îşi vândă un teren agricol trebuie să anunţe autorităţile. Simpla vizită împreună cu potenţialul cumpărătorul la un notar pentru efectuarea actului de vânzare cumpărare s-a transformat într-o aşteptare care poate ţine şi 2 luni. Indiferent care este suprafaţa vândută sau localitatea. Pentru că regulile au fost modificate după apariţia legii 17/2014 şi a normelor de aplicare. Se anunţă primăria, care anunţă Direcţia Agricolă Judeţeană, toate pun ştampila şi abia apoi se poate face contractul de vânzare-cumpărare. Ca atare, autorităţile, fie ele primării sau Direcţii Agricole, au situaţia la zi a vânzărilor de teren.

În Arad, spre exemplu, la Direcţia Agricolă, ne spune directorul executiv Ioan Martin, au venit peste 200 de dosare într-o singură lună, cele mai multe venind dinspre Şimand, unde au fost depuse peste 80 de dosare. O centralizare considerată de bun augur de către legiuitori care poate duce la recompactarea parcelelor sau, dimpotrivă, considerată o limitare a dreptului de a dispune de propria proprietate, susţin criticii legii. Dincolo de discuţii, legea e lege şi indiferent dacă sunt de acord sau nu cu ea, proprietarii de terenuri trebuie să o respecte.

Reguli de respectat

Care sunt paşii pe care orice vânzător de terenuri trebuie să îi facă pentru a-şi vinde propriul teren? Prima obligaţie este să obţină de la oficiul de cadastru o schiţă a parcelelor ce vor fi scoase la vânzare. Taxa plătită ajunge undeva la 300 lei. Apoi, se prezintă la primăria pe a cărei rază adminstrativă se află terenul cu pricina, care este obligată să afişeze 30 de zile oferta de vânzare, cu preţul cerut de vânzător, pe site-ul instituţiei şi la sediul acesteia. Şi, din acest moment, pot veni cumpărătorii. Au prioritate coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini şi Administraţia Domeniilor Statulului. Dacă la primărie se prezintă unul din cei menţionaţi mai sus cu oferta de vânzare care este cel puţin egală cu cea a vânzătorului, proprietarul terenului este obligat să îl vândă acelei persoane. Dacă vine un altul cu o ofertă mai mare, atunci proprietarul trebuie să refacă oferta de vânzare şi se afişează, din nou, la Primărie, dar doar pentru 10 zile. Dacă la noul preţ nu este niciun doritor din categoriile menţionate mai sus, atunci terenul poate fi vândut celui care a dat mai mult. Dacă în actele finale apare un preţ mai mic, legea spune că se anulează tranzacţia. Cine nu respectă regulile riscă amenda. Indiferent de cine va cumpăra terenul,vânzătorul trebuie să anunţe către primărie numele viitorului proprietar. Şi abia apoi se poate merge la notar, cu toate aprobările, pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Obligatoriu cu preţul anunţat în oferta de vânzare acceptată de către client. Dacă preţul va fi mai mic, atunci actul va fi declarat nul.

Discuții și interpretări

Prevederile legii au fost discutate și dezbătute. Argumentul forte al celor care susțin legea este că prin această reglementare se împiedică fărâmițarea terenurilor și se stimulează compactarea parcelelor care pot fi lucrate mai ușor și mai eficient. De cealaltă parte, argumentul face trimitere la Constituție: se îngrădește dreptul de a dispune de propriul teren prin obligativitatea de a vinde unor anumite persoane, e drept în anumite condiții, chiar dacă proprietarul ar vrea să îl vândă altcuiva. Și un alt argument este birocratizarea excesivă a procedurilor de vânzare.

Termen prelungit

Întregul demers pentru vânzarea pământului ar putea dura mai mult de două luni dacă terenul scos la vânzare este mai mare de 30 de hectare şi atunci e nevoie de aprobare de la Ministerul Agriculturii. Sau dacă terenul e situat la 30 km de graniţă sau faţă de obiective strategice, atunci trebuie solicitat şi avizul Ministerului Apărării Naţionale. Dacă e vorba de un sit arheologic, atunci drumurile duc la Ministerul Culturii.

Teren agricol

Județul Arad are, potrivit Direcției Agricole Județene, 350.000 de hectare de teren agricol. Conform datelor existente, doar 12.000 hectare nu sunt cultivate în acest moment, ceea ce înseamnă un procent de aproximativ 4%, adică foarte puțin raportat la întreaga suprafaţă.