Nu a fost scandal mare. Nici multă lume la şedinţa de Consiliu Local Municipal în care s-au votat taxele pe care arădenii le vor plăti de la anul pentru terenuri, case, maşini etc., în pofida mobilizării de pe facebook şi a faptului că nici măcar consilierii Puterii nu păreau de acord cu toate majorările propuse. Nici Opoziţia nu a abuzat de acuzele pe care le-ar fi putut aduce reprezentanţilor de la vârful Primăriei Arad pentru majorarea taxelor şi impozitelor de la anul. Poate a contat, în toată această ecuaţie, faptul că executivul şi consilierii Puterii au căzut de acord înainte de şedinţă să mai taie din dările pe care le propuseseră în proiectul iniţial, cel de stabilire a taxelor şi impozitelor locale aferente anului 2016. Singura constantă în tot acest periplu legat de anunţatele taxe pentru la anul a fost primarul Gheorghe Falcă, care – ca la fiecare întrevedere de gen – a acaparat şedinţa şi a încercat să o transforme într-o prezentare a faptelor bune pe care le face Municipalitatea din Arad, indiferent de ce reglementări impune Guvernul sau legile. Din lunga sa prezentare, cei din sală au putut înţelege faptul că timp de trei ani – adică din 2012 şi până în prezent – Primăria Arad nu a majorat taxele sau impozitele locale şi că o face acum doar pentru că aşa cere noul Cod Fiscal. Nimic în plus.

Totuşi, amendamentele consilierilor Puterii au indicat că propunerile iniţale au fost piperate şi că Primăria Arad putea din start să impună dări în limite mai mici. A făcut-o doar la momentul votului şi doar după câteva săptămâni de derută.

Cât priveşte Opoziţia, aceasta a propus, prin vocea consilierului local Marin Lupaş, opt amendamente care urmau cu toate să scadă taxele locale sau mai exact propunerile iniţiale ale Primăriei Arad privind noile dări, ori să crească de la 5 la 10% bonificaţiile oferite pentru cei care îşi plătesc în primele luni toate dările. Niciuna dintre cele opt propuneri ale Opoziţiei nu a trecut de votul colegilor.

Ce s-a schimbat faţă de taxele din acest an şi faţă de propunerile iniţiale pentru 2016? Conform spuselor din şedinţă ale edilului local şi potrivit comunicatului remis ulterior de Primăria Arad, „cotele de impozitare stabilite la nivel local rămân cele actuale, nemodificate din 2012. Modificările care apar sunt impuse de noul Cod Fiscal care intră în vigoare din 1 ianuarie 2016 și aduce unele schimbări ale bazei de calcul”. Tot în comunicat se arată însă că „pentru clădirile rezidențiale (locuințe) deținute de persoane fizice, cota de impozitare în municipiul Arad este menținută la nivelul actual (0,12%), dar baza de calcul a fost majorată prin Codul Fiscal cu aproximativ 7%. Pentru clădirile cu altă destinație (nerezidențiale), noul Codul Fiscal impune persoanelor fizice un nou mod de calcul prin cotă procentuală din valoarea clădirii, cota stabilită de CLM Arad fiind 0,6%”.

Să revenim însă la faptele din şedinţa CLM. Consilierul Ovidiu Moşneag a propus două amendamente care au trecut de aleşii locali şi au schimbat propunerile iniţiale, piperate, ale Executivului. Moşneag a propus ca la primul articol din proiect „cota de impozitare prevăzută la art. 458 alin 1 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal – impozitul pe clădiri nerezidenţiale în cazul persoanelor fizice” să fie de 0,6%, în condiţiile în care iniţial propunerea fusese de 1,3%, o sumă care ar fi putut fi fabuloasă în unele dintre cazuri. Tot Ovidiu Moşneag a propus, iar aleşii au acceptat ca impozitul şi taxa pe terenurile situate în intravilan – terenuri cu construcţii şi terenul înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii în suprafeţe de până la 400 mp inclusiv – să revină la sumele din trecut şi nu la propunerile din proiect. Astfel, pentru zona A taxa să fie de 9.100 lei/ha (şi nu de 9.970 lei/ha cât era propus iniţial), în zona B taxa să fie de 6.500 lei/ha (şi nu de 6.955 lei/ha), în zona C taxa a fost propusă a fi diminuată la 4.000 lei/ha (de la 4.400), iar în zona D la 2.200 lei/ha faţă de 2.330 propunerea iniţială.

Geanina Pistru a propus, iar aleşii au votat un alt amendament care include la capitolul autorizaţii pentru alimentaţie publică (alte activităţi recreative şi distractive) două alineate, în funcţie de suprafaţa vizată: mai mică de 500 mp, când taxa va fi de 500 de lei (atât pentru zona A, cât şi pentru celalalte trei zone) şi mai mare de 500 mp, caz în care taxa va fi de 4.000 lei (indiferent de zonă). Tot consilierul PNL a propus ca pentru autorizaţiile privind desfăşurarea activităţilor de alimentaţie publică eliberate pentru mai multe puncte de lucru, suprafaţa luată în calcul pentru calcularea taxei datorate să fie dată de suma tuturor suprafeţelor punctelor de lucru înscrise în autorizaţie, iar propunerea s-a votat şi ea.

Opoziţia, refuzată de opt ori

O cu totul altă soartă au avut-o cele opt propuneri ale Opoziţiei, propuneri care dacă ar fi fost votate, ar fi făcut ca aleşii din această tabără să voteze dările locale pe 2106. Nu au votat proiectul, dar nici nu au schimbat soarta taxelor pe anul viitor, voturile Puterii fiind suficiente ca actul să treacă de aleşii din CLM.

Niciuna dintre propunerile PSD nu a avut succes printre consilierii Puterii. Marin Lupaş a propus o cotă de doar 0,08% în cazul impozitului pentru clădirile rezidenţiale şi clădiri-anexă în cazul persoanelor fizice şi de 0,2% pentru clădiri nerezidenţiale la persoane fizice. În cazul persoanelor juridice, consilierul a propus, fără succes, o cotă de 0,08% de la 0,2% cât era în proiect, pentru impozitul pe clădiri rezidenţiale, şi o cotă de 0,2% în loc de 1,3% în cazul clădirilor nerezidenţiale. Tot Lupaş a propus ca bonificaţia pentru impozitul pe clădiri şi a celui pe terenuri să fie de 10%, de la 5%, iar impozitul pe terenul arabil să fie de 50 de lei fără să se aplice majorarea impusă de Codul Fiscal. Propuneri care nu se vor regăsi în hotărârea finală privind taxele anului viitor pentru că nu au trecut la vot. Alte amendamente nu s-au propus, iar scandalul nu s-a iscat în pofida faptului că toţi păreau pregătiţi de încă o ceartă politică.

Ca atare, de la anul arădenii vor plăti unele dări majorate, dar nu conform propunerilor iniţiale, ci niţel „domolite” ca urmare a amendamentelor propuse şi votate în şedinţa de miercuri. Că impozitele vor suferi fluctuaţii se arată chiar şi în comunicatul remis ulterior de Primărie, care arată: „Consiliul Local a menținut impozitele pe terenurile intravilane din Municipiul Arad la nivelul din ultimii 3 ani, cu mențiunea că noul Codul Fiscal modifică din 2016 baza de calcul, respectiv include în calcul și terenul de sub construcții și diferențiază formulele de calcul pentru terenurile care au sub respectiv peste 400 de metri pătrați. Urmare a acestor modificări în legislația fiscală, la această categorie pot apărea diferențe semnificative în cazul loturilor mari de teren”.

„Pentru administrația noastră este prioritară sprijinirea sectorului economic și îmbunătățirea aspectului urbanistic al orașului prin reabilitarea patrimoniului istoric construit. În municipiul Arad cotele taxelor locale nu se majorează față de nivelul ultimilor 3 ani. Știm că schimbările impuse de noul Codul Fiscal în modul de calcul vor aduce majorări la anumite capitole, dar noi am făcut numeroase analize și ne-am preocupat să avem și anul viitor un nivel corect de impozitare pentru contribuabilii arădeni în cadrul pe care ni-l permite legislația fiscală națională”, a declarat la final de şedinţă şi primarul Aradului.

Şi societatea civilă

La momentul votului taxelor locale, trei arădeni au luat cuvântul pentru a solicita Primăriei să fie mai indulgentă. Reprezentantul Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Arad, a cerut o atenţie deosebită şi reduceri la impozite pentru clădirile monumente istorice (reduceri care se pierd de la anul, iar din 2017, după cum a recunoscut şi primarul Falcă, impozitele vor creşte în aceste cazuri cu până la 500% dacă nu se vor reabilita imobilele). Reprezentantul Patronatului Român a cerut un tratament protector pentru firme, şi nu omorârea lor, creşterea impozitelor în cazul societăţilor care au sediile în apartamente ducând cu siguranţă la închiderea acestora şi la creşterea şomajului. Şi nu vorbim aici de câteva firme, ci de peste 100 de firme din care 70, spune Marin Crişan, au sigur sediile în case. Reprezentantul unei firme din Arad a cerut ca noile taxe să nu pună cruce firmelor. Dacă pentru firmele „de apartament” veştile au fost cât de cât bune, în condiţiile în care câteva modificări au operat până la votul taxelor pe 2016, pentru cei care stau în imobile istorice veştile vor fi tot mai rele începând din 2016 şi catastrofale din 2017, i-a asigurat edilul local.