Arad. Nu a fost un scaun liber în Sala Ferdinand a Palatului Administrativ, joi după-masă, la ora 18.00, când la fix (greu de crezut pentru România) s-a dat startul seriei de evenimente grupate sub numele „Conferințele Dilema veche”. Și tot plină a rămas până la ora 20.30, când prima zi de conferințe s-a încheiat. Au vorbit despre libertăți, îngrădiri, derapaje, clivaje și mega transformările sociale și structurale care ne așteaptă, Ioan Stanomir și Dragoș Paul Aligică.

Au fost provocați cu întrebări din public și cu propriile întrebări de către moderatorul evenimentului, Sever Voinescu. Desigur, Conferințele au fost deschise de Cătălin Lazurca, omul din spatele lor, iar până la invitații primei zile au mai luat cuvântul pentru a încălzi atmosfera și a mulțumi orgoliul arădenilor Sever Voinescu și primarul Călin Bibarț. Nici sponsorii și nici susținătorii nu au fost uitați, dar mulțumirile și notele pozitive au fost repede date uitării, pentru că nici Ioan Stanomir și nici Paul Dragoș Aligică nu au venit cu vești bune despre prezent sau viitor.

Libertate

Ioan Stanomir a vorbit publicului din Sala Ferdinand despre câtă libertate am pierdut în ultimii ani, despre cât suntem dispuși să mai pierdem în numele siguranței, despre cum ne vindem libertatea pe bunuri, pe soluții excepționale. A vorbit mai ales despre frica de moarte și politica fricii, despre practicile autocrate ale statelor, despre delegarea oarbă a unor puteri către stat, inamicul mortal al libertății, și, desigur, despre flagelul conformismului venit prin intermediul rețelelor sociale, despre mimetism, corporații tehnologice și aparența libertății în social-media. Stanomir a insistat pe monopolul tehnologic, pe faptul că oamenii nu aveau nevoie în trecut să se expună ca într-un galantar pentru a fi fericiți, pe faptul că stiința are colorație etică și a revenit constant la câtă libertate suntem dispuși să pierdem și pentru ce.

Percepție

Mai puțin dramatic poate, dar mai ancorat în grafice și statistici, Paul Dragoș Aligică a vorbit despre criza extraordinar de profundă de la nivelul doctrinelor ideologice, despre diferența dintre realitate și percepția subiectivă, despre faptul că, deși este evident, de pildă, că nivelul sărăciei globale este în scădere, percepția colectivă dă ca sigură creșterea acesteia, despre democrație și faptul că am început să credem tot mai puțin în ea, deși aceasta ne-a adus la nivelul de trai de acum (o statistică de acum câțiva ani arăta că trei din patru americani născuți după 1980 nu cred că e esențial să trăiască în democrație, sau faptul că Macron a câștigat primul tur al alegerilor din Franța cu ajutorul voturilor celor de peste 60 de ani, nu al tinerilor).

A vorbit despre faptul că a devenit esențial, în aceste condiții, să se lucreze la nivelul percepției, pentru a-i face pe oameni să înțeleagă realitatea. Dar mai ales, a vorbit despre clivaje de magnitudine istorică, despre faptul că clivajele de acum sunt doar începutul unui cutremur major, despre faptul că această criză structurală prin care trecem este dată de o mare transformare socială, despre faptul că partidele tradiționale nu mai răspund de mult dorințelor alegătorilor (fapt ce explică ascensiunea partidelor mici, de extremă), despre schimbările pe care le va suferi societatea, politica, omenirea.

Întrebările publicului

S-a vorbit mult și extrem de argumentat și interesant despre ce trăim acum și ce ne așteaptă, Sever Voinescu fiind nevoit să selecteze întrebările din public pentru ca evenimentul să se încadreze, cât de cât, în timpul alocat.

Cu foarte mare greutate se anunță a fi și următoarele două zile de conferințe. Cea de vineri a fost deja anunțată ca extrem de interesantă chiar de către Sever Voinescu, prin prisma faptului că e dedicată în totalitate lui Putin.

Putinism

Vineri, de la ora 18.00, Cosmin Popa, vine să le vorbească arădenilor despre „Putinismul – ideologie și practică politică”. „Există sute de perspective din care regimul Putin poate fi privit de un observator, însă doar ideologia sa dă măsura contradicțiilor la care s-a condamnat, pendulând aproape neîncetat între lumi. Recuperând selectiv vestigii din visul imperial și rămășițe nostalgice din trecutul sovietic – atent cosmetizate printr-o dură politică de control a memoriei colective – ideologia putinismului este de fapt o sumă de obsesii politice, înșiruite într-un discurs ce se dorește coerent. De unde vin acestea și mai ales în ce măsură ne arată ele direcția pe care regimul o urmează? Este ideologia regimului un îndreptar pentru acțiunile sale sau sunt ele doar rezultatul unor deciziilor luate sub presiunea circumstanțelor, create chiar de politica liderilor Rusiei. Dar mai ales, cum ne ajută ideologia să înțelegem mai clar sensul pe care îl depozitează liderii Rusiei în cuvintele lor, înțelegând astfel mai bine ceea ce ei încearcă să ne transmită. Despre toate acestea și ceea ce zilele ne vor mai aduce din Rusia, la Arad, în Conferințele Dilema Veche de la Arad”, descriu organizatorii prima conferință de vineri.

Sinucidere

Tot vineri, de la ora 19.30, Petre Guran vine cu „Sinuciderea celei de a treia Rome”, iar potrivit celor care stau în spatele evenimentului, cercetătorul va puncta cu această ocazie următoarele: „Credința în destinul excepțional al Rusiei în istoria omenirii, de depozitar al unui adevăr suprem, Ortodoxia, s-a exprimat și prin formula Moscova e a treia Romă. Această credință s-a născut într-un text de la începutul secolului al XVI-lea în care Roma desemna sediul unei autorități ecleziastice, Roma papilor și Noua Roma de pe Bosfor a Bisericii bizantine, sursă a creștinismului pentru ruși, fiind primele două. Utilizarea ulterioară a formulei Moscova a treia Romă a deplasat sensul expresiei către o idee imperială, putere politică dotată cu vocația de a conduce omenirea. Cel mai aproape de această pretenție universală a fost Rusia sovietică, patrie și îndrumător a proletariatului internațional. A treia Romă bisericească părea cu totul anihilată în contextul marxism-leninismului. Însă, fostul seminarist Stalin a conceput pentru cei câțiva episcopi rămași în Uniunea sovietică un rol de marionete cu funcții multiple, cultural-simbolice și geopolitice. Post-comunismul rusesc a crescut rolul acestei structuri ecleziastice moscovite și foarte repede a renăscut și referința la cea de a treia Romă, însă nu în sensul medieval de libertate a Bisericii, ci în sensul modern de instrument politic al statului. Recenta solidaritate, drapată în falduri retorice tradiționalist-conservatoare, a episcopatului rus cu agresiunea comandată de Putin împotriva Ucrainei anulează eforturile Patriarhiei moscovite de revenire pe scena internațională”.

Europa și Kundera

Ultima zi a Conferințelor Dilema veche începe, tot de la ora 18.00 și tot în Sala Ferdinand, cu Oana Popescu-Zamfir și a sa „Europa politică vs. Europa geopolitică”. Și continuă de la 19.30 cu Adriana Babeți, „Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?”

Cine sunt Cosmin Popa și Petre Guran?

Potrivit organizatorilor, Cosmin Popa este „istoric, cercetător al Institutului de Istorie <Nicolae Iorga> al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. Studii universitare la București și Moscova, doctor al Universității București. Lucrări: Nașterea Imperiului (2002), Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (2012), Intelectualii lui Ceaușescu, Academia de Științe Sociale și Politice (2018), Elena Ceaușescu sau biografia unei dictaturi de familie (2021).

A publicat peste 80 de studii în diverse reviste științifice, membru în consiliile științifice ale unor reviste academice. Membru în Comisia Mixtă a Istoricilor din România și Rusia și Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României”.

Petre Guran este „cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, doctor în istoria civilizaţiilor (2003) la Ecole des Hautes Etudes en Science Sociales, Paris; autor al volumelor Rendre la couronne au Christ. Etude sur la fin de l’idée impériale byzantine (Herlo Verlag, 2021); Biserica în cetate. Studii de ecleziologie ortodoxă (București, 2014) și a peste 40 de studii în limbile engleză și franceză dedicate antropologiei faptului religios şi istoriei intelectuale a formelor de putere în lumea bizantină, antică și medievală, co-autor la Oxford History of Historical Writing și Oxford History of Late Antiquity; numeroase studii, articole şi recenzii în română, pe teme de istorie, arhitectură și religie; fost director al Institutului Cultural Român <Mihai Eminescu> de la Chișinău, fellow al Center for Hellenic Studies, Princeton University, fellow NEC. Coordonator al volumelor Constantin Brâncoveanu et le monde de l’Orthodoxie, editura Academiei, 2015; Héritages de Byzance en Europe du Sud-Est aux époques moderne et contemporaine, ouvrage édité par Olivier Delouis, Anne Couderc et Petre Guran, École française d’Athènes, Mondes Méditerranéens et Balkaniques, 2013 Împăratul hagiograf. Cultul sfinţilor şi monarhia bizantină şi post-bizantină, New Europe College, 2001; autor al proiectului de educație alternativă Școala de la Bunești”.