Şantier arheologic „La Cetate”

Complexul Muzeal Arad a redeschis şi
în acest an şantierele arheologice din
judeţul Arad, cercetările
desfăşurându-se până
în luna octombrie la mai multe situri. Pentru
luna iulie au fost programate cercetări
arheologice la Şanţul Mare (Pecica),
La Cetate (Tauţ), iar din luna august vor
demara cercetările la situl Mănăstirea
Bizere (Frumuşeni) şi Cetăţuie
(Săvârşin). Campania
arheologică 2009, din judeţul Arad,
reuneşte specialişti atât de la
muzeul arădean, cât şi de la
muzee de prestigiu din ţară (Cluj Napoca,
Timişoara, Sibiu, Brăila, Deva), dar şi
arheologi din Statele Unite ale Americii, în
cazul şantierului de la Pecica.

Situl arheologic Tauţ „La
Cetate” se află pe o
terminaţie de deal, o terasă domoală
care coboară spre est, situată la circa 0,2
km. vest de pârâul Cigher, la limita de
sud-vest a comunei.

Apariţia volumului „Biserici medievale
în judeţul Arad”, autori  George
Pascu Hurezan şi Adrian Andrei Rusu, a constituit
preambulul începerii primelor săpături
arheologice sistematice la Tauţ. În anul
1999 s-au făcut primele investigaţii în
punctul  „La Cetate”, tot atunci
realizându-se şi o primă ridicare
topografică a sitului. Săpăturile au
început în toamna anului 2002, iar
campaniile arheologice care au urmat au permis
dezvelirea unui ansamblu de clădiri orientat
est-vest, care a aparţinut unei biserici medievale
construite în mai multe etape: prima
biserică romanică suprapusă ulterior de
biserica gotică mult mai amplă, care
refoloseşte unele părţi din prima
biserică. Intervenţiile succesive, care au
urmat etapei iniţiale de ridicare a primului
lăcaş de cult, pe durata a aproape patru
secole, au provocat edificiului modificări la
intervale destul de mici de timp.

Săpăturile arheologice din campania 2009
urmăresc delimitarea incintei din  jurul
bisericii, fiind trasate secţiuni atât pe
latura de vest, cât şi pe cea de sud a
turnului de clopotniţă. Cercetările
arheologice demarate de la începutul lunii iulie
au adus deja noi informaţii în ceea ce
priveşte potenţialul arheologic al zonei:
fortificaţia de pământ, biserica
gotică de secol XIV-XVI şi locuintele
ridicate ulterior, în perioada secolelor
XVI-XVII. Fragmentele de ogive, ancadramentele de
intrare şi cheile de boltă, identificate
în perimetrul bisericii gotice,
îmbogăţesc zestrea arhitectonică a
acesteia. Cercetarea laturii vestice a platoului a
relevant existenta unei noi locuinţe, ulterioare
bisericii.

Echipa de cercetători

În acest an echipa de arheologi de la Tauţ a
fost formată formată din: George Pascu
Hurezan – responsabil ştiinţific, Florin
Mărginean, Victor Sava, Adelina Stoenescu
(Complexul Muzeal Arad), Zsuzsanna Kopeczny (Muzeul
Banatului Timişoara), Anca Niţoi (Muzeul
Naţional Brukenthal Sibiu), George Tomegea (Muzeul
ASTRA Sibiu).

V.F.