Şatra de pe autostradă

Strada Mărului, direct în ţigănime. Foarte aproape de cartierul Alfa. De pe străzile prăfuite se văd blocurile civilizaţiei. Ochi întrebători, oameni curioşi: „Sunteţi de la Primărie?” – „Nu, suntem de la ziar”. Oamenii şi copiii se strâng în jurul nostru, suspicioşi. De cum dai cu ochii de cocioabele improvizate şi casele de chirpici te întrebi cum se poate trăi în asemenea condiţii.  O fetiţă, cu o găleată în mână, ne întâmpină de cum intrăm pe stradă. „Ce faci cu găleata”, o întrebăm. „Mă duc după apă, la cimitir. De acolo o luăm”, ne spune micuţa. O întrebăm dacă merge la şcoală, ea spune că doar de anul ăsta. Pare mai mare de clasa întâi. Ne mărturiseşte că are 13 ani. „Părinţii tăi unde sunt?”, o întrebăm. „După fier vechi”, ne răspunde ea. Ne salută politicos, îşi ia găleata şi pleacă. De altfel, asta este singura sursă de venit a celor care locuiesc acolo. Fierul vechi. Mai primesc bani şi de la alocaţiile copiilor, şi se adună. Sunt câte 7, 8, chiar 11 copiii într-o casă. Mai bine zis, într-o cameră, căci cam atât au la dispoziţie toţi membrii familiei. Sunt totuşi norocoşi că au curent. Şi au şi… parabolică! Şi mai au o naivitate specifică societăţilor arhaice care-i ajută să fie mulţumiţi, resemnaţi, unii chiar fericiţi. Poate pentru că nu au cunoscut un alt trai…

Decapotabilă şi case de cirpici

Mai jos, pe stradă, zărim o decapotabilă albă,  în umbra unui zid. Vedem şi o ambulanţă. „A venit aici, la noi. Bătrânu are epilepsie şi am chemat salvarea. Îi sunăm şi îi aşteptăm la balastieră şi îi ducem la bolnav, că nu avem numere la casă şi nu ştiu doctorii unde să ne găsească”, spune o femeie. Nu departe de cocioaba ei, mai mulţi bărbaţi îndreaptă fierul adunat de peste zi. Pe drum, nişte copii se joacă într-o căruţă, iar de nu ştiu unde apar vreo patru porci, şi nişte găini, şi gâşte…Majoritatea celor care locuiesc acolo şi-au ridicat ilegal casele, din cărămizile găsite prin gunoaie şi în fosta cărămidărie din apropiere. „Acum două luni am fost la Primărie. Să ne dea şi nouă o foaie sau ceva, că stăm aici, să plătim impozite. Nu ştim dacă şi când ne dărâmă cocioabele. Construiesc aici drumu ăla, maşinile trec toată ziua pe aici, da nimeni nu ne spune nimic”, mărturiseşte femeia.

Primăria se documentează

Ce se va întâmpla cu aceşti oameni, atunci când lucrările autostradei vor năvăli peste ei?… Am stat de vorbă cu Corina Drăghici, purtătorul de cuvânt al Primăriei, care ne-a declarat „Nu s-a decis încă nimic în ceea ce-i priveşte. Deocamdată, oamenii noştri au trecut pe acolo să vadă care e situaţia, câţi sunt, apoi, după ce vom şti exact numărul familiilor care locuiesc în acele case, vor decide ce vom face cu ei” .

 Spectacolul lucrărilor de la autostradă a început, copiii sunt fascinaţi de maşinile mari ce trec prin zonă, cei mari sunt speriaţi de ce va veni peste ei. Unde vor merge…„Vom căuta un alt loc unde să ne facem o altă casă” ne-a spus un locuitor al uliţei fără număr.

I.C., M.A.