Așadar, despre parlamentarii arădeni și amintirilor din perioada copilăriei lor, despre ce-și mai amintesc despre copilul care astăzi a ajuns politician și cum își văd, acum, perioada copilăriei.

*Adrian Alda, deputat PSD

„Am avut o copilărie frumoasă, cu multe amintiri plăcute. Nu pot să vorbesc despre copilăria mea fără să-mi amintesc cu plăcere de vacanțele minunate pe care le-am petrecut, cu fratele meu geamăn, la Bocsig și Aldești. Noi petreceam mult timp în aer liber, am avut această șansă de a ne trăi primii ani ai vieții într-un mediu cu adevărat mirific. Și pentru că am vorbit despre vacanțe, abia așteptam să ne întâlnim cu prietenii și verișorii de acolo, pentru a încinge înflăcărate partide de fotbal. Fotbalul a fost, este și rămâne marea mea pasiune. Îmi amintesc mai ales de un meci foarte animat, într-o vară, în care am reușit să fac un cuplu extrem de eficient cu fratele meu: am dat atunci multe goluri, echipa noastră a câștigat, bineînțeles, dar ce mă urmărește și acum este faptul că la finalul partidei, toți ceilalți copii ne-au purtat pe brațe pe mine și pe fratele meu, în semn de apreciere pentru modul în care am evoluat. Au fost zeci, poate sute de meciuri de fotbal pe ulițele din Bocsig și Aldești sau pe câmp, dar acesta mi-a rămas și acum în minte ca un moment unic al copilăriei mele. Păcat de copiii de azi, care pierd prea mult timp în fața laptopului și prea puțin în natură, pentru a aduna impresii de neșters ale farmecului adevărat al copilăriei”.

*Sergiu Bîlcea, deputat PNL

„Copilăria mea se leagă de locurile simbolice ale Aradului: am crescut lângă stadionul UTA, am făcut liceul la Ghiba Birta, aproape de malul Mureșului, vara mergeam <pe ștrand> cum spunem noi, arădenii. <Afară> este noțiunea esențială pentru generația mea, ieșeam cât de des puteam, jucam fotbal, legam prietenii. Sunt din generația pentru care există distracție fără internet, iar lumea virtuală însemna doar universul cărților. Privind în urmă, pot să spun că am avut o copilărie fericită, am crescut într-un oraș frumos și liniștit, cu oameni calzi și prietenoși. Copiilor de astăzi le doresc să se bucure din plin de această perioadă unică din viața lor, să se joace și să își facă prieteni, să viseze și să își urmeze visul toată viața!”

*Mihai Fifor, deputat PSD

„Cred că răspunsul este sentimentul de liniște și de siguranță … Amintiri sunt multe, frumoase, ca aproape orice amintire din copilărie. Dar cred că ce îmi lipsește cel mai mult e liniștea aceea specială a anilor copilăriei. Bucuriile simple, duminicile alături de părinți și bunici. Anii de școală, care erau, cu siguranță altfel decât cei ai copiilor mei. Tindem să idealizăm copilăria, dar, dincolo de orice, anii aceia rămân totuși cei mai frumoși. Măcar și pentru că eram cu toți cei care azi nu mai sunt. mama, bunicii… Prin urmare, cea mai frumoasă amintire a copilăriei mele este copilăria în sine, cu tot ce a reprezentat ea în viața mea”.

*Adrian Wiener, deputat USR

„Pentru mine copilăria e legată organic de familie, de părinți. Cea mai puternică amintire, chiar prima amintire pe care o am e aceea a unei aniversări: împlineam 3 sau 4 ani, mă pomeneam că exist; înconjurat de părinți și vecini, suflam în lumânările de pe tort. Am primit cadou o tricicletă – primul meu obiect. Îmi amintesc descoperind camera și curtea de pe tricicletă, minunându-mă, chicotind sub ochi calzi și soare. E o primă amintire și conștientizare a existenței mele, în care am avut șansa de a avea alături cei mai minunați oameni: părinții mei”.

*Ioan Cristina, senator PNL

„Mi-ar fi greu să găsesc un răspuns care să cuprindă tot ce a însemnat copilăria pentru mine, toate amintirile și trăirile de atunci. Aș spune, însă, că în sine copilăria mea a fost de poveste, la Chișlaca”.

*Eusebiu Pistru, senator PSD

„Copilăria e acea perioadă a vieții mele la care mă întorc cu gândul de multe ori și de care îmi amintesc cu mare drag. A fost cea mai frumoasă etapă a vieții, a visării, a lipsei de griji și a convingerii că totul este posibil.

Am multe amintiri frumoase, îmi este imposibil să o găsesc pe <cea mai cea> dar pentru că e vară, amintirile din vacanța trăită din plin pe ulițele satului natal, Munar, sunt cele mai frumoase. Mereu îmi amintesc de fotbalul din <groapă>, scăldatul în <Beghei>, așa îi ziceam noi copii la canalul Aranca și cartofii prăjiți pe care îi făcea bunica mea. Cât aş vrea să-ntorc vremurile acelea și să mai fim cu toţii ca-n copilărie.

Acum chiar dacă am ajuns adult mereu voi avea în suflet acele clipe minunate și nu le voi uita niciodată”.

*Sergiu Vlad, senator USR

„Cele mai frumoase amintiri din copilărie erau vacanțele de vară de la bunici. 15 iunie, ultima zi de școală, iar refrenul <A venit vacanța cu trenul din Franța> răsuna în curtea școlii. Gândul îmi zbura la aventurile ce mă așteptau în cele 3 luni de vacanța de la țară alături de prieteni. Mâncatul de corcodușe acre, dude sau mere verzi, expedițiile peste dealuri în căutarea unor comori de care doar noi auzisem, joaca de-a hoții și vardiștii, pescuitul cu undițe improvizate, cursele de biciclete sau poveștile de groază spuse seara pe întuneric erau doar câteva din aventurile unei vacanțe de vară care zbura pe negândite. Iar la început de septembrie când veneau părinții să mă ia de la bunici ca să mă ducă la școală cu palmele colorate de la nucile verzi era ca o trezire dintr-un vis frumos”.