ARAD. Anul 2023 aduce modificări și în ceea ce privește dialogul social. Legea 367/19 decembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie, astfel că aceasta a intrat deja în vigoare. Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad a prezentat pe larg principalele modificări aduse Legii 62/2011.

Reprezentativitate sindicală

În primul rând, reprezentativitatea organizaţiilor sindicale la la nivel de unitate se realizează dacă se îndeplinesc cumulativ mai multe condiții după cum urmează: au statut legal de sindicat sau federaţie sindicală, au independenţă organizatorică şi patrimonială și numărul de membri ai sindicatului sau, după caz, ai sindicatelor componente ale federaţiei sindicale reprezintă cel puţin 35% din numărul total de angajaţi/lucrători aflaţi într-un raport juridic de muncă sau un raport de serviciu cu unitatea.

„Trebuie spus că sunt interzise modificarea şi/sau desfacerea contractelor individuale de muncă sau a raportului de muncă ori de serviciu ale membrilor organizaţiilor sindicale, orice excludere a acestora din procesul de angajare, transfer, retrogradare, lipsire de oportunităţi de formare, precum şi orice alte acţiuni sau inacţiuni ce aduc prejudicii membrilor organizaţiilor sindicale pentru motive care privesc apartenenţa la sindicat sau activitatea sindicală. Persoanele alese în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale beneficiază de protecţie, pe perioada mandatului”, a subliniat Ecaterina Isac, inspector șef ITM Arad.

Discuții sindicat – patronat

Mai departe, legea stipulează și că angajatorul are obligația de a invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate să participe la lucrările consiliului de administraţie sau ale altui organ asimilat acestuia, numai la discutarea problemelor de interes profesional şi social cu impact asupra angajaţilor/lucrătorilor. În cazul în care nu există sindicat reprezentativ la nivel de unitate, organizaţiile sindicale împreună cu angajaţii/lucrătorii îşi desemnează un reprezentant ales să participe la lucrările consiliului de administraţie sau ale altui organ asimilat acestuia.

„În unităţile unde nu sunt constituite organizaţii sindicale, angajatorul are obligaţia ca, cel puţin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale şi colective ale angajaţilor/lucrătorilor, la cererea federaţiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unităţii respective, cu invitarea reprezentanţilor acestor federaţii”, explică Ecaterina Isac.

Negocierea colectivă

Un alt subiect atins este cel privind negocierea colectivă. Această negociere este obligatorie la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi/lucrători, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă. Iniţiativa negocierii colective aparţine oricăruia dintre partenerii sociali.

Despre clauze

Ecatrina Isac atrage atenția și că:

„Clauzele contractelor colective de muncă pot stabili drepturi şi obligaţii numai în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege. La încheierea contractelor colective de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile angajaţilor/lucrătorilor au un caracter minimal. Contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivel superior”.

Conflicte de muncă

În ceea ce privește greva, legea indică: Dreptul angajaţilor/lucrătorilor de a declanşa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor contractelor colective de muncă este garantat de lege. În cazul în care nu există contract colectiv de muncă în vigoare, conflictul colectiv de muncă poate avea ca obiect revendicări ale angajaţilor/lucrătorilor privind apărarea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social. Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările angajaţilor/lucrătorilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normative. Angajatorul nu poate încadra personal care să îi înlocuiască pe cei aflaţi în grevă.

Pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului/ lucrătorului, după caz, se suspendă de drept. Pe perioada suspendării se menţin doar drepturile de asigurări de sănătate. În orice moment al grevei oricare parte poate solicita participarea unui reprezentant al inspectoratului teritorial de muncă pentru constatarea eventualelor contravenţii.

Încă valabile

Contractele colective de muncă în vigoare, încheiate în baza Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi menţin valabilitatea până la expirarea termenului pentru care au fost încheiate.

Contravenții și infracțiuni

„Enumerăm câteva dintre contravențiile prevăzute de lege. Astfel împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege, cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei sau împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere patronală, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege se sancționează tot cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă fapta persoanei care, prin ameninţări ori prin violenţe, împiedică ori obligă un angajat/lucrător sau un grup de angajaţi/lucrători să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei”, a punctat Ecaterina Isac.