„La stabilirea pedepselor în sarcina inculpaților Bezergheanu Daniel, Bozgan Marian Ioan, Mironescu Vasilică Bogdănel și Stoica Ionuț Tiberiu, instanța are în vedere, pe lângă particularitățile fiecărei fapte, și elementele comune care caracterizează activitatea infracțională a celor patru inculpați, elemente ce conturează un pericol social concret, semnificativ și o manieră de operare unitară. Din ansamblul probatoriului administrat rezultă că inculpații, în calitate de polițiști examinatori în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule Arad, au acționat potrivit unui adevărat modus operandi, bine cunoscut și aplicat cu ușurință. Sumele de bani (de regulă 200 de euro, uneori 150 de euro sau 750 de lei) erau plasate de către instructori în portiera ușii dreapta-față a autoturismului utilizat la examen. Înainte sau în timpul examinării, instructorul transmitea polițistului examinator un semnal convențional, o expresie codată menită să îl înștiințeze că banii se află acolo și că respectivul candidat a remis suma. Expresii de genul <poți cumva să ai grijă de ei>, <ai grijă de elevă> sau formulări echivalente erau suficient de clare pentru ca examinatorul să înțeleagă că se află în prezența unei mite și că poate proceda la preluarea acesteia. Inculpații preluau sumele discreționar, în timpul desfășurării probei sau imediat după finalizarea acesteia, fără a formula pretenții deschise în fața candidatului, dar fără a le refuza vreodată. Această manieră de operare demonstrează că primirea de bani nu reprezenta un incident izolat, ci o practică curentă, un obicei înrădăcinat în activitatea de examinare. Inculpatul Mironescu Vasilică Bogdănel a recunoscut chiar, în discuțiile consemnate, că în trecut a promovat diverși candidați <în acest fel>, arătând însă că pe viitor va accepta doar pe cei pe care îi cunoaște <sută la sută>, deoarece <e periculos>. Această afirmație, coroborată cu celelalte probe, subliniază caracterul sistematic al activității și ușurința cu care inculpații se raportau la primirea unor sume cu titlu de mită. Inculpații au apelat, pe lângă poziția de superioritate pe care o dețineau în relația cu candidații și instructorii, și la latura practică a sistemului: candidații știau că, pentru a trece proba practică, este necesar să ofere sume de bani, fenomenul fiind unul de notorietate, astfel cum au declarat mai mulți martori. Instanța reține că tocmai calitatea profesională a inculpaților – polițiști examinatori învestiți cu autoritatea de a decide asupra promovării sau respingerii unui candidat – a creat toate premisele pentru ca aceștia să poată obține sume de bani în mod regulat. Controlul absolut asupra rezultatului examenului, desfășurat într-un spațiu izolat (interiorul autoturismului), le a permis să se plaseze într-o poziție ideală de a primi mită, fără riscuri aparente. Chiar dacă sumele individuale nu ating valori crescute, caracterul repetat, discreția cu care erau preluate și faptul că reprezentau o <taxă> de facto pentru promovare conferă faptelor un pericol social sporit. Conduita inculpaților de a accepta – și, în unele cazuri, de a pretinde – sume de bani în legătură cu obligațiile de serviciu întărește percepția opiniei publice potrivit căreia un candidat nu poate beneficia de o examinare obiectivă și corectă în cadrul sistemului de obținere a permisului de conducere decât dacă, suplimentar, este retribuit polițistul examinator. Această percepție, confirmată de declarațiile martorilor care au făcut vorbire despre <fenomenul de notorietate>, prejudiciază grav încrederea în instituțiile statului și, totodată, pune în pericol siguranța circulației rutiere, prin promovarea unor persoane care, în lipsa mitei, ar fi fost respinse”, explică judecătorul Tribunalului Timiș în motivarea sentinței.

„În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei cu privire la inculpații Bezergheanu Daniel, Bozgan Marian Ioan, Mironescu Vasilică Bogdănel, Stoica Ionuț Tiberiu, instanţa ia în considerare funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, care pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii şi a executării acesteia, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate. În raport de gradul de pericol social concret al infracţiunilor comise de cei 4 inculpați, de persoana acestora şi gradul de periculozitate, stabilit în raport de modalitatea de săvârşire a faptelor, de mobilul și scopul urmărit, instanţa consideră că se impune executarea pedepsei în regim de detenţie, întrucât doar în acest mod se poate asigura îndreptarea atitudinii acestora faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea viitoare pozitivă, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii de fapte de corupţie în domeniul obținerii permiselor de conducere. Exemplaritatea pedepselor şi, în primul rând, modalitatea de executare a acestora în regim de detenţie, este de natură să producă efecte atât asupra conduitei viitoare a inculpaților, contribuind la reeducarea acestora, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care sunt supuși aceștia, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea unor astfel de infracţiuni, întărindu-se astfel percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie, a cărui finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpaților, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată şi pusă în executare, intensitatea şi generalitatea dezaprobării morale a faptei şi făptuitorilor, condiţionează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privaţiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracţiunii şi gradul de vinovăţie al inculpatului. Celelalte circumstanţe personale care s-ar poziționa în favoarea inculpaților nu pot să cântărească precumpănitor la momentul de față în analiza consacrată configurării modalităţii de executare a pedepsei, care să satisfacă exigențele de proporționalitate și oportunitate, în condițiile în care li se opun gravitatea faptei privite în materialitatea sa, cu urmările pe care le-a produs şi pe care le-ar fi putut produce”, se mai arată în motivarea Tribunalului Timiș.