Start: revolutie in Sanatate

Beneficiarii cardurilor sunt doi pensionari cu boli cronice, care se află pe lista de pacienţi a dr. Ionescu. Elena Moldovan şi Ioan Sava sunt primii români cu card de sănătate şi primii doi din cei 320 de asiguraţi arădeni care participă la experimentul testării componentei informatice a funcţionalităţii cardului.

 Etape

Evenimentul ce a avut loc, miercuri, la Casa de Asigurări de Sănătate din Arad survine unei perioade de o lună de zile în care specialişti din cadrul Casei Naţionale şi reprezentanţi ai firmelor partenere au instalat aplicaţia informatică şi dispozitivele de citire a cardului în cabinetele celor 20 de medici de familie arădeni implicaţi în experiment, au susţinut sesiuni de informare privind funcţionarea programului etc. Practic, în acest moment se poate spune că implementarea şi testarea Sistemului Informatic pentru Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate s-a finalizat cu succes, de-acum înainte sistemul urmând să fie… exploatat.

Ce va însemna cu adevărat această exploatare urmează să aflăm, fiecare din noi, pe măsură ce vom „intra” în sistem. În prima parte a anului 2013 cardurile vor fi distribuite către asiguraţii din întreaga ţară (prin intermediul medicului de familie), sistemul informatic pentru CEAS urmând să devină 100% funcţional de-abia în 2014.

Până atunci, trebuie să ştim următoarele lucruri.

La ce ne ajută cardul?

Cardul conţine datele de identificare ale posesorului, respectiv numele acestuia, codul unic de asigurat (format din 20 de caractere şi diferit de CNP), precum şi informaţii medicale despre deţinător. Astfel, cardul va permite atât identificarea calităţii de asigurat – lucru care va certifica utilizarea corectă a fondului de asigurări sociale de sănătate pentru pacientul care s-a prezentat la medic, cât şi accesul medicilor de familie şi medicilor de urgenţă la o serie de date medicale cu risc vital ale pacienţilor. „Cu acordul pacientului, medicul de familie va încărca pe card date medicale precum persoane de contact în caz de urgenţă, grupa sanguină, donator de organe sau boli cronice – informaţii care pot salva viaţa pacientului, putându-se evita administrarea de medicamente incompatibile cu profilul său medical” – e explicat dr. Marius Filip, medic şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Modificări majore

Lucian Medveş, director IT în cadrul CNAS, a vorbit la Arad despre informatizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cardul electronic fiind doar unul din cei trei „piloni” ai sistemului, ceilalţi doi fiind prescripţia electronică (funcţională deja) şi dosarul electronic al pacientului (aflat încă în lucru). Cu ajutorul acestor componente, conducerea CNAS speră la o „modificare conceptuală şi tehnică a sistemului de sănătate din România, sistem care, până acum, era foarte rigid”, conform dr. Marius Filip.

El a mai precizat că România este singura ţară din lume care a implementat la scară naţională acest sistem.

De ce Arad?

Aradul a fost desemnat, prin hotărâre de guvern, singurul judeţ pilot din ţară în care să se efectueze testarea componentei informatice a funcţionalităţii cardului. De ce? „Pentru că Aradul este cel mai vestic judeţ din ţară şi pentru că pe aici intră noutăţile în România” – a explicat medicul şef al CNAS.

Nu vor să doneze organe

Emoţiile au pus stăpânire pe cei doi arădeni care au intrat în posesia primelor Carduri Electronice de Asigurări de Sănătate. Ioan Sava, care e veteran de război, n-a ştiut prea bine la ce-i foloseşte cardul. A spus că va pune bani pe el şi-l va transmite nepoţilor şi strănepoţilor. Nu era foarte hotărât unde şi cum va folosi cardul, dar sigur îl va lua cu el şi atunci când merge la doctor. Atât Ioan Sava, cât şi Elena Moldovan şi-au exprimat refuzul de a deveni donatori de organe în caz de deces, făcând această menţiune cu ocazia completării unui formular, înainte de activarea cardului. Motivul? Suferă de boli cronice.

„Bagi cât poţi, iei cât ai nevoie”

Ca aspect, Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate este asemănător cu un card bancar. Şi nu doar ca aspect. Şi pe unul, şi pe celălalt sunt bani. Pe primul se află banii depuşi la bancă. Pe cel de al doilea se află contribuţia personală la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Asemănările se opresc, însă, aici.

„Faţă de cardul bancar, Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate are un avantaj – opinează Marius Filip, medicul şef al CNAS. Dacă în cazul cardului bancar poţi să scoţi atâţia bani câţi ai băgat – eventual mai puţini, pentru că îşi ia şi banca un comision –, în cazul cardului de sănătate bagi cât poţi, dar atunci când ai nevoie, vei avea acces la o sumă nelimitată. Ai băgat lunar minimul pe economie, dar dacă, Doamne fereşte!, ai nevoie de un transplant, poţi să iei de acolo sute de mii de euro. Acesta e avantajul sistemului social de asigurări de sănătate.