Tarnosirea bisericii din Revetis

Târnosirea sfântului lăcaş din Revetiş, Protopopiatul Sebiş, a fost oficiată de ÎPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului, care a săvârşit apoi slujba Sfintei Liturghii, la finalul căreia preotul paroh Radeş Mihai – Dorel a fost hirotesit întru treapta de sachelar.

ÎPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre semnificaţia Evangheliei din Duminica a V-a după Paşti şi importanţa Sinodului al II-lea Ecumenic pentru noi creştinii ortodocşi în mărturisirea noastră de credinţă, în această Duminică fiind pomeniţi şi Sfinţii Părinţi, care au participat la acest sinod.

La timpul slujbei, toţi credincioşii au intrat în Sfântul Altar, au sărutat Sfânta Masă, Evanghelia şi Sfânta Cruce. Potrivit tradiţiei Bisericii noastre, doar la târnosirea unei biserici toţi credincioşii, bărbaţi, femei, tineri şi copii, au posibilitatea să intre în Sfântul Altar pentru a se închina.

Localităţile Revetiş şi Cociuba sunt aşezări româneşti de mare vechime, dar atestarea lor este făcută de-abia cu secolul al XVI-lea, odată cu primele notări administrative introduse din perioada feudalismului mai dezvoltat.

Revetişul apare menţionat în documente la 1553 în lucrările monografice ale cercetătorilor maghiari Márki Sándor (Aradvármegye es Arad Szabad Királyi város Torténete, Arad, 1892, pag. 564), iar Jancso Benedek în Arad Szabad Királyi Város Monographiya, pag. 166 şi 245 aminteşte de Revetiş că are 417 credincioşi, preotul lor este Lazăr Dobrei, că hramul este Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ce erau reprezentaţi şi în pecetea comunei. Matricolele localităţii încep cu anul 1809.

O lucrare importantă despre aşezările şi locuitorii acestor meleaguri a realizat dr. Gheorghe Ciuhandu cu titlul „Românii din câmpia Aradului şi din regiunea dealurilor de acum două veacuri (între anii 1740-1752)”, Arad, 1940, în care se găsesc foarte multe date referitoare la organizarea vieţii economico-politice şi administrativ-religioase a oamenilor din părţile arădene şi zărăndene. El face referiri şi la unii cercetători maghiari care s-au ocupat între timp de aceste probleme istorice şi politic-administrative.

Biserica aceasta din parohia Revetiş, protopopiatul Sebiş, judeţul Arad, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită între anii 1890-1891, prin strădania vrednicului preot paroh Lazăr Dobrei şi a tuturor enoriaşilor localnici.

A fost construită în formă de navă, pe fundaţie de piatră, din cărămidă, acoperită cu tencuială cu stropi. Exteriorul este tencuit cu stropi, iar interiorul este pictat în tehnica „a fresco” de pictorii bisericeşti Jitariu Radu şi Jitariu Alexandrina din Arad. Iconostasul şi stranele sunt din lemn de stejar, sculptura fiind executată de meşterul Mircea Vasile din Sighetul Marmaţiei.

Cheltuielile pentru lucrările de renovare, pictură, confecţionarea catapetesmei, a stranelor, tronurilor, candelabrelor, prapori, veşminte şi toate cele necesare cultului, s-au făcut din donaţiile credincioşilor, îndemnaţi de preotul paroh Radeş Mihai – Dorel, sprijinit de membrii Consiliului parohial şi cu sprijin financiar din partea Consiliului Judeţean Arad şi a altor instituţii.

Mulţumind lui Dumnezeu pentru toate, credincioşii, membrii Consiliului şi Comitetului parohial, în frunte cu preotul paroh, dorind împlinirea rânduielilor bisericeşti privind sfinţirea locaşului de cult, au cerut târnosirea bisericii pe data de 22 mai 2011, dorinţa fiindu-le împlinită de către ÎNALT PREASFINŢITUL PĂRINTE DR. TIMOTEI SEVICIU – ARHIEPISCOPUL ARADULUI, prin aşezarea Sfintelor moaşte şi a Icoanelor Sfinţilor Evanghelişti în masa Sfântul Prestol şi săvârşirea Sfintei Liturghii arhiereşti, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, împreună cu Preaonoratul Părinte Ioja Beni, Protopop de Sebiş.

Credincioşii din parohia Revetiş, cât şi dintre cei care sunt fiii satului şi fii ai Bisericii, s-au implicat mult în organizarea sărbătorii mari ce a cuprins comunitatea lor.

Deşi veniturile celor 80 de familii sunt reduse, credincioşii sprijină cum pot lucrările la biserica lor, sfinţirea sfântului lăcaş reprezentând încununarea celor 5 ani de jertfă şi strădanie neîntreruptă pentru înfumuseţarea sfântului lăcaş. Pentru enoriaşii acestei parohii, sfinţirea Bisericii lor a fost un moment deosebit pentru că un astfel de eveniment nu s-a întâmplat de foarte mult timp. Credincioşii s-au implicat mult în organizarea sărbătorii de la biserica parohială, în primirea Înalt Preasfinţitului Timotei, Arhiepiscopul Aradului.

În parohia Revetiş se desfăşoară o bogată activitate pastoral-misionară şi social-filantropică. După ce a văzut ridicată biserica înfrumuseţată cu tot ceea ce trebuie, părintele paroh acordă acum şi mai mult timp construcţiei bisericii din sufletele credincioşilor, îndemnându-i pe fiecare în parte să fie un model pentru comunitate, prin faptele de zi cu zi.

„Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce pe piatra credinţei ai zidit Biserica Ta prin Sfinţii Tăi Apostoli şi Jertfelnicele Tale Doamne al puterilor în tot pământul le-ai aşezat, cu umilinţă cădem înaintea bunătăţii Tale celei nemăsurate şi ca Stăpânul şi Mântuitorul sufletelor noastre, Te rugăm, Biserica aceasta alege-o lăcaş Ţie, împodobeşte-o cu darurile cele duhovniceşti, iar rugăciunile celor ce aleargă la Tine cu credinţă şi se înalţă într-însa, auzi-le şi-i mântuieşte.

Aşa, Doamne Dumnezeul nostru, ne rugăm Ţie, primeşte jertfa robilor Tăi, care au ajutat la înălţarea şi împodobirea Sfintei Biserici, binecuvintează strădaniile dreptcredincioşilor creştini din parohie, ale Adunării şi Consiliului parohial, precum şi ale celor ce s-au jertfit şi ostenit pentru acestea, tuturor dăruind pace, sănătate şi întru toate cele de folos, bunăsporire. Înscrie Doamne, în Cartea Vieţii Tale pe jertfitorii şi închinătorii acestui Sfânt lăcaş, umple-i pe toţi de dragoste şi desăvârşită unire către Sfânta Biserica Ta şi jertfelnica stăruire a neamului nostru, ca şi prin aceasta să fie preamărit numele Tău cel Sfânt. AMIN”! (din Hrisovul bisericii).