Pentru că exista o disproporție enormă între infracțiunile comise (fapte cu pericol social redus comparativ cu o faptă de omor) și pedeapsa la care se ajungea, Secția Penală a Tribunalului Arad a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate cu ocazia soluționării unui dosar în care un inculpat era judecat pentru săvârșirea a 46 de infracțiuni de înșelăciune, 46 de infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și 46 de infracțiuni de fals informatic. În sesizare, instanța a arătat că în acest caz este vorba de mai mulți subiecți pasivi, ceea ce ar impune aplicarea de pedepse distincte pentru fiecare faptă în parte.

28 de ani de pușcărie

Dacă instanța stabilea pentru fiecare infracțiune în parte câte o pedeapsă cu închisoarea egală cu minimul special redus cu o treime, aceasta înseamnă stabilirea unor pedepse minime cu închisoarea de câte 8 luni pentru fiecare infracțiune de înșelăciune, de câte 4 luni pentru fiecare infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată și de câte 8 luni pentru fiecare infracțiune de fals informatic, iar în aceste condiții, inculpatul ar primi o pedeapsă de minim 8 luni de închisoare, la care s-ar adăuga un spor de 25 de ani și 4 luni, precum și 2 ani rest dintr-o pedeapsă anterioară, urmând să execute 28 de ani de închisoare pentru un prejudiciu total de 22.801 lei.

Distincție

„În speță, deși cele 138 de acte materiale calificate ca infracțiuni săvârșite în concurs (…) au fost comise în realizarea unei rezoluții infracționale comune, instanța de judecată nu poate reține că este vorba de trei infracțiuni în formă continuată (fiecare infracțiune fiind săvârșită prin câte 46 de acte materiale, având în vedere că sunt 46 de subiecți pasivi), deoarece nu este îndeplinită condiția unității de subiect pasiv, așa cum se desprinde aceasta din dispozițiile art. 35 alin. (1) din Codul penal”, se arată în sesizarea Tribunalului Arad. „Sintagma «și împotriva aceluiași subiect pasiv» (…) – care impune condiția unității subiectului pasiv în cazul infracțiunii continuate – poate duce la aplicarea pedepsei maxime de 30 de ani pentru infracțiuni de mic pericol social (infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni de fals etc.) săvârșite în mod repetat, în timp ce, în cazul uciderii mai multor persoane ca urmare a unei infracțiuni unice de omor calificat, făptuitorul poate primi (…) o pedeapsă de la 15 la 25 de ani. Or, în condițiile în care valoarea socială supremă este viața omului, iar câteva sute de furturi din buzunare sunt, în modul cel mai evident, mai puțin grave decât un singur omor săvârșit chiar și asupra unei singure persoane, reiese o lipsă vădită de proporționalitate în dozarea pedepsei în raport cu valorile sociale ocrotite de legea penală”, se mai menționează în sesizarea formulată de Tribunalul Arad – Secția penală.

Excepție admisă

Curtea Constituțională a admis pe 30 mai, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal, constatând că sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv” este neconstituțională. „În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că sintagma «și împotriva aceluiași subiect pasiv» din cuprinsul dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal, care impune condiția unității subiectului pasiv în cazul infracțiunii continuate, creează discriminare în cadrul aceleiași categorii de persoane care săvârșesc la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări”, se arată într-un comunicat de presă remis de Curtea Constituțională.

Definitivă și general obligatorie

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Arad – Secția Penală.