Tunel fara parcare in Parcul Eminescu!

ARAD. Parcarea dorită de administrația locală pe actualul amplasament al Parcului Eminescu nu a fost pusă în discuție de către consultantul german care a finalizat, în anul 2011, studiul de trafic pentru municipiul Arad. Totuşi, germanii vorbeau de un tunel pe sub parc.

În urma interesului stârnit în rândul cititorilor noştri, precum şi în contextul acţiunilor de protest generate de licitaţia pentru studiul de fezabilitate privind realizarea unei parcări pe amplasamentul Parcului Eminescu, am studiat, pentru dumneavoastră, prevederile (legate de parcări şi de Parcul Eminescu) din masterplanul de transport, realizat în anii 2010 – 2011, la comanda Primăriei, de o firmă germană specializată în inginerie de trafic.

Documentul extrem de stufos, care se dorește a fi cartea de căpătâi pentru rezolvarea problemelor viitoare de trafic în municipiu, a fost realizat în urma unor studii de trafic efectuate în decursul a aproape un an, cu fonduri provenind şi din surse nerambursabile, în cadrul proiectului transfrontalier „ARAD – GYULA – DEZVOLTAREA COMUNĂ A REŢELEI DE TRANSPORT”. „Studiul privind dezvoltarea reţelei de circulaţie” în Arad a fost realizat de DR. BRENNER INGENIEURGESELLSCHAFT MBH – firmă de specialişti în inginerie şi consultanţă pe probleme de transport şi trafic din Germania.

Scenariu

Ce se spune, exact, despre Parcul Eminescu? Că, în urma discuţiilor cu „Clientul” (n.r.-adică Primăria), s-a făcut şi un scenariu (scenariul 5) în care se realizează un „tunel prin parc”. Desigur, fără parcare în loc de parc (aceea urmând să fie subterană, în faţa Primăriei). Se mai spune că această variantă, cu tunel, ar putea atrage un trafic sufocant în zonă, cu presiune extrem de mare pe strada Unirii şi pe strada Praporgescu.

„Tunelul” ar fi ca o extindere a B-dului General Dragalina spre nord (spre Podgoria). Tunelul ar trece „pe sub Parcul Eminescu, ca stradă cu sens unic, spre marginea de nord”. Dar, „segmentul nou de tunel, mai jos de Parcul Eminescu, prezintă un volum de trafic de 12.700 vehicule/24 h, toate acestea fără creşteri relevante de volume de trafic pe B-dul Dragalina (sud) şi Calea Romanilor. Noul drum de legătură atrage traficul din partea de vest, din zona centrală a oraşului, precum şi de la nord, cu consecinţa de încărcături de trafic suplimentare pe Str. Horia (+1.500 vehicule/24 h) până la Str. General Praporgescu (+2.600 vehicule/24 h). Un efect suplimentar este faptul că vehiculele din “tunelul din parc” virează la stânga pe str. Nicolae Grigorescu pentru a ajunge în Piaţa Drapelului prin B-dul Revoluţiei (est), ceea ce conduce la o încărcătură de trafic suplimentară pe segmentul de nord al bulevardului (est), de până la + 4.600 vehicule/24 h”, se precizează în document.

„Dezavantaj major”

Demn de menţionat că specialiştii germani subliniază impactul negativ al posibilului tunel asupra parcului, iar creşterea traficului în zonă este catalogată drept „dezavantaj major” al acestui scenariu de sistematizare a traficului.

„În afară de impactul asupra Parcului Eminescu, creşterea volumului de trafic pe segmentul de nord al B-dului Revoluţiei (est), B-dului General Vasile Milea şi alte străzi minore, precum şi pe coridorul la est-vest de Calea Radnei – Calea Iuliu Maniu – Calea Aurel Vlaicu, poate fi considerată dezavantajul major al scenariului 5.

(…) Rezumând, se poate afirma că scenariul 5 este în mod mai ridicat “prietenos traficului motorizat”, în comparaţie cu scenariile 4.1 şi 4.2, prin faptul că scenariul 5 oferă mai multe posibilităţi de a trece prin zona centrală a oraşului. Cu toate acestea, scenariul este încă orientat spre obiectivele esenţiale ale planificării urbane durabile şi ale planificării de trafic, în ceea ce priveşte reducerea traficului în zonele cele mai valoroase ale oraşului. Costurile de investiţie şi de operare sunt mai ridicate decât cele ale scenariului 4.1, ca urmare a “tunelului din parc”.

Cer studiu

Nemţii au precizat că „o decizie definitivă ar trebui să fie făcută de preferinţă, după rezultatele unui studiu de fezabilitate şi o analiză cost-beneficiu”. Ceea ce a şi comandat Primăria. Doar că, în comanda Primăriei, s-a „ivit” şi o parcare.

Părerea specialistului? „Este discutabil…”: „Din punctul de vedere al consultantului, pare discutabil dacă beneficiile posibile operaţionale justifică interferenţele între Bulevardul Revoluţiei şi Râul Mureş şi atractivitatea relativ mai ridicată a reţelei de drumuri interioare pentru traficul autovehiculelor în general”.

„Recâştigarea spaţiilor publice”

În document se subliniază şi importanţa recâştigării spaţiilor publice pentru a fi utilizate de pietoni şi biciclişti, detaliu amintit acum şi de Primărie în apărarea proiectului său: „Concentrarea locurilor de parcare în garaje centrale (“în afara străzilor”), în scopul de a reduce parcarea pe stradă, este o condiţie esenţială pentru a reduce poziţia dominantă a traficului de autovehicule în oraş, pentru a recâştiga spaţiile publice pentru utilizarea de către traficul nemotorizat, şi a îmbunătăţi aspectul cartierelor şi locurilor din oraşul istoric”.