ARAD. O metodă folosită cu succes în alte ţări este propusă de către medicul Adrian Wiener: testarea Covid a apelor uzate din canalizarea menajeră. Wiener, care este şi deputat, a dus intenţia sa la următorul nivel, propunând acest lucru Institutului Naţional de Sănătate Publică. Dar să vedem ce a declarat medicul pentru Jurnal arădean/Aradon:

“Ar trebui să schimbăm și metodologia de testare. Să testăm apa din canalizarea menajeră. Astfel, se poate preveni o transmitere comunitară, în baza acestor analize. Vorbesc despre testarea nu a persoanelor, ci a apelor menajere care ajung în contact cu fluidele corpurilor. În acest mod, putem afla că tendinţa este de creștere a încărcării virale. Putem fi anunţaţi că urmează, în zona respectivă, un val de transmitere comunitară. În acest fel, nici sistemul medical nu poate fi luat prin surprindere, se pot face pregătiri pentru un număr ridicat de pacienţi. O astfel de testare realizată la 2-3 zile, dacă nu chiar în fiecare zi, ne poate pune în gardă”.

Practic, susţine Wiener, se poate afla despre o viitoare explozie a cazurilor de Covid, dar şi de incidenţa reală, prin identificarea încărcarii virale cu SARS-CoV-2 în materiile fecale, secreții respiratorii sau urină, toate acestea aflându-se în canalizarea menajeră.

Scrisoare oficială

După cum am precizat mai sus, doctorul arădean a decis să propună această nouă metodă de analiză Institutului Naţional de Sănătate Publică, trimiţând o scrisoare oficială către directorul instituţiei. Redăm mai jos întreaga scrisoare:

“România are o capacitate limitată de testare RT-PCR pentru SARS-CoV2. Niciodată nu am ajuns la utilizarea întregii rezerve teoretice de 50.000 de teste/zi. Astfel, instrumentul testării nu a fost folosit niciodată prospectiv, ci doar reactiv – pentru confirmarea/infirmarea suspiciunii de COVID-19 la pacienții care corespund definiției de caz din Metodologia de Testare. Incidența cumulată la 14 zile la mia de locuitori este astfel doar o parte din incidența reală pentru că toți indicatorii epidemiologici au limitări inerente. La această stare de fapt contribuie și inerția semnificativă a anchetelor epidemiologice; unii dintre contacți nu sunt identificați în timp real iar unele persoane, deși cu simptomatologie ușoară/medie, nu se testează iar de multe ori nici nu își asumă izolarea în contextul clinic de impregnare virală. Numărul persoanelor spitalizate sau gradul de încărcare al secțiilor ATI reflectă nivelul transmiterii comunitare cu o întârziere de zile/săptămâni și nu reflectă componenta ușoară/asimptomatică de boală. Pentru a suplini acest neajuns evident, pentru a avea un suport epidemiologic mai solid pentru calibrarea onestă a politicilor publice comunitare privitoare la restricții și conduită comunitară, vă îndreptăm atenția spre un instrument inovativ de evaluare globală a prevalenței COVID-19 în zonele metropolitane.

Astfel, încărcarea virală cu SARS-CoV-2 RNA a apelor uzate provenite din canalizarea menajeră și mai ales evoluția în dinamică a acestei încărcări poate reflecta variații în prevalența COVID-19 în zonele urbane. Poate fi un instrument util în evaluarea transmiterii comunitare a bolii și poate anticipa numărul de îmbolnăviri și accesarea serviciilor medicale. Laboratoarele DSP pot efectua ritmic – la 2-3 zile – analize din puncte cheie de colectare și astfel dinamica încărcării virale a populației generale să poată fi evaluată”.