Un mare maestru al baghetei

Jurnal arădean: Ce rol a avut dirijorul Clemens Krauss în cariera dv.?

Ernst Maerzendorfer: Of, Dumnezeule, mi-a fost profesor. Am studiat cu el ani îndelungaţi. Tot ceea ce am realizat în cariera dirijorală îi datorez. A fost unul dintre cei mai grozavi oameni şi specialişti în operă de pe mapamond. În timpul războiului, era la Opera din Munchen. Şi, înainte de orice, era cel mai bun prieten al lui Richard Strauss, ale cărui ultime opere aveau librelete scrise chiar de Clemens Krauss. Fenomenale personalităţi !

Jurnal arădean: Presupun că aţi cunoscut-o pe soţia profesorului dv.

Ernst Maerzendorfer: Desigur, era româncă, Viorica Ursuleac, care niciodată n-a cântat în România.

Jurnal arădean: Cu siguranţă, nu din proprie voinţă.

Ernst Maerzendorfer: Viorica Ursuleac era cântăreaţa preferată de Richard Strauss. Ei i-a încredinţat premierele absolute ale operelor sale „Arabella”, „Daphne”.

Jurnal arădean: Aţi cunoscut, la Bucureşti, o serie de cântăreţi români celebri, de care noi n-am auzit decât din memorii sau înregistrări.

Ernst Maerzendorfer: Mihai Brediceanu a fost cel mai bun prieten al meu. Îl cunoscusem la Berlin, unde aveam amândoi concerte. M-a invitat de nenumărate ori la Opera Română. Mai târziu, când a ajuns directorul Filarmonicii, am fost şi acolo. Îmi pare atât de rău că ne-a părăsit. Am cunoscut-o şi pe soţia lui, Dina Cocea, o actriţă excepţională. Am văzut-o în piesa „Maria Stuart” de Schiller. Era magnifică! Când am dirijat, în 2003, la Festivalul „George Enescu” şi am dirijat „Oedip” am vorbit cu dumneaei.

Jurnal arădean: Ştim că aţi avut privilegiul de a-l cunoaşte personal pe compozitorul Richard Strauss.

Ernst Maerzendorfer: L-am cunoscut prin profesorul meu, dirijorul Clemens Krauss, care m-a dus acasă la el. Îl cunoşteam la bătrâneţe, cu trei ani înainte de moartea sa. Era foarte bolnav şi nu era uşor să prinzi prilejul unei conversaţii. L-am întâlnit de trei ori. Soţia lui, Pauline, îi ura pe vizitatori.

Jurnal arădean: Cum de v-aţi specializat în creaţiile lui Richard Strauss?

Ernst Maerzendorfer: Mai întâi, ca tânăr muzician, mi-a plăcut enorm ceea ce a scris şi felul cum a scris. Eram fascinat de acel gen de scriitură. Apoi, am avut şansa să şi asist la primele audiţii absolute ale unor lucrări cum ar fi „Capriccio”, la Munchen, sub conducerea muzicală a profesorului meu.

Jurnal arădean: Dirijaţi, maestre, de lungi decenii

Ernst Maerzendorfer: Şi încă mai dirijez.

Jurnal arădean: Deţineţi, cumva, vreun secret al carierei de succes?

Ernst Maerzendorfer: Nu ştiu, dar poate fi o sănătate bună, interesul real pentru profesiune. Nimeni nu m-a obligat, mi-am asumat-o din proprie iniţiativă, de la bun început, de pe când eram foarte tânăr. De atunci îmi iubesc meseria, ea devenind totul pentru mine.

Jurnal arădean: Din 2003, aţi mai colaborat cu orchestre româneşti?

Ernst Maerzendorfer: Am lucrat la  Braşov, la Operă, „Flautul fermecat” – în româneşte, desigur -, la Craiova, atât muzică de operă cât şi simfonică.

Jurnal arădean: Cum apreciaţi orchestrele româneşti?

Ernst Maerzendorfer: In general, sunt bune, cu excelente resurse solistice. De Europa Symphony, cu care lucrez la Festivalul de la Sf. Margareta, pe care-l şi conduc de cinci ani, pot să spun că sunt foarte mulţumit.

Jurnal arădean: Cum vă simţiţi în calitate de cel mai important promotor al creaţiei  lui Richard Strauss?

Ernst Maerzendorfer: Foarte bine. Am fost ales preşedinte al Societăţii Richard Strauss. Apoi, sunt singurul dirijor în viaţă care i-a dirijat toate lucrările.

Jurnal arădean: Dacă un tânăr  v-ar cere să-i dezvăluiţi ce calitate o consideraţi capitală pentru un dirijor, ce i-aţi răspunde?

Ernst Maerzendorfer: Seriozitatea. Să ia totul cu mare, mare seriozitate.

Cate de vizită:

• S-a născut în anul 1921, la Oberdorf, lângă Salzburg

• A sudiat dirijatul cu Clemens Krauss, la Mozarteum

• A fost prim dirijor la Opera din Graz, dirijor invitat la Teatrul Colon din Buenos Aires, dirijor principal al orchestrei Mozarteum din Salzburg

• A debutat pe scena Operei de Stat din Viena, în aprilie 1959, cu „Rigoletto” de Giuseppe Verdi

• A dirijat „Oedip” în Festivalul „George Enescu”, ediţia 2003, a colaborat cu numeroase teatre de operă şi ansambluri simfonice din România

• Este preşedinte Societăţii Internaţionale Strauss

V.F.