ARAD. Nepotism, posturi gândite pentru rude și prieteni, societăți de stat în care lucrează întreaga familie, instituții în care lucrează trei – patru familii importante și doar acestea, pentru că nu e loc de mai multe. Și societăți mari în care angajații sunt toți susținuți de partide. Mai de către toate, să nu fie cu supărare. Sunt doar câteva dintre acuzele și bârfele care circulă (și) în Arad. Sunt arătate cu degetul mai multe instituții din subordinea autorităților locale, dar și cele din grija Guvernului și a ministerelor. Nimeni nu vrea, însă, să iasă în față cu astfel de acuze, pentru că un loc la stat în astfel de vremuri e încă călduț, indiferent câte nepotisme sunt prin birouri, iar cum GDPR e interpretată în așa fel încât să fie mereu în avantajul instituțiilor și mai întotdeauna în dezavantajul informării, astfel de date sunt greu de aflat fără încăpăţânarea avertizorilor de integritate.

Aşa că am decis să vă oferim informaţii legate de angajaţii de pe la stat, plecând de la datele pe care sunt obligaţi chiar aceştia să le facă publice. Primii la care ne-a fugit gândul au fost cei care îşi împart viaţa de zi cu zi cu cei mai importanţi oameni din administraţia publică arădeană. Ca atare, am fost curioşi să aflăm unde lucrează şi câţi bani câştigă soţia primarului Aradului, soțiile celor doi viceprimari, soţia preşedintelui CJA, dar şi soţiile vicepreşedinţilor CJA, soţia prefectului şi conosartele subprefecţilor de Arad. Am luat datele din declaraţiile de avere completate de oficialii de mai sus în anul 2022 şi făcute publice pe site-urile instituţiilor pe care le conduc. Iată-le.

Primăria Arad şi soţiile

Soţia primarului Călin Bibarţ – Cristina Elena Bibarț – cea mai cunoscută dintre soţiile aleşilor locali – are un nou loc de muncă, după ce a fost schimbată, cu tot scandalul deja cunoscut arădenilor din funcţia de director al Administrației Zonei Libere Curtici Arad, unde câştigase în 2021, până înainte de a fi destituită, 195.048 de lei. Nu a stat însă prea mult fără loc de muncă, ci s-a angajat la AGROZOOINDUSTRIALA Gurahonț, de unde a încasat până la finele anului trecut încă 24.566 de lei. Soțul său, primarul Aradului, Laurențiu Călin Bibarț, a încasat în anul ce a trecut, potrivit propriei declarații de avere, un salariu de 164.268 de lei, semn că soția câștiga, cel puțin până înainte de destituirea de pe fotoliul de director la stat, mai mult decât soțul-primar (cu peste 31.000 de lei mai mult în nouă luni decât primarul în 12). Poate și de aici se trag supărările făcute publice chiar de edil față de cei care i-au destituit soția.

Viceprimarul Lazăr Faur este divorțat de câţiva ani buni, așa că vă vom aminti doar faptul că a câştigat, potrivit propriei declaraţii de avere, 146.016 de lei pe 2021 din funcţia pe care o ocupă în cadrul Primăriei Arad.

Cel de al doilea viceprimar, Ilie Chesa, câştigă mai mult decât soţia sa. Potrivit declaraţiei sale de avere, soţia Rusalia Cheşa, a câştigat 28.344 de lei ca administrator al societăţii SC RC CONSTRUCT SRL, din Arad, în timp ce vicele a adus în casă în 2021 un salariu de 11.271 de lei de la Autoritatea Rutieră Română și o indemnizație de viceprimar de 34.191 de lei.

Consiliul Judeţean şi soţiile

Lucrurile stau, sau cel puţin aşa pare, extrem de simplu acasă la Iustin Marinel Cionca-Arghir,președintele Consiliul Judeţean Arad, care a încasat în anul ce a trecut 165.424 de lei de la instituţia pe care o conduce, bani cu care întreţine familia, în condițiile în care soția sa Angela Cionca, medic, nu mai este angajată nicăieri. Din informaţiile pe care le deţinem, dar şi din afirmaţiile făcute publice de acesta, Cionca a preferat ca soţia sa să nu lucreze nicăieri tocmai pentru a nu fi acuzat că i-a găsit un loc călduţ, în traducere bine plătit, prin spitalele din Arad.

Soţia vicelui Răzavan Cadar, Iulia Cadar, a câştigat anul trecut din activitatea psihologică pe care o desfăşoară la cabinet 3.807,69 de lei, semn că baza familiei a stat când vine vorba de venituri pe umerii vicepreşedintelui CJA, care a încasat de la instituţie o indemnizaţie de 146.016 de lei.

Cel de al doilea vicepreşedinte, Ionel Bulbuc, a adus în casă, din indemnizaţia de vicepreşedinte la Consiliul Judeţean Arad, 147.111 de lei, în timp ce soţia Marinela Mărioara Bulbuc a contribuit la veniturile familiei cu sumele de 11.866 de lei, salariul luat de la un prim loc de muncă, din oraşul Sântana, şi 51.693 de lei de la firma SC SIMULTAN SRL, din Orţişoara, cel de al doilea venit. Cumulate, salariile din cele două locuri de muncă nu ajung, nici pe departe, la nivelul salariului vicelui Bulbuc.

Instituţia Prefectului şi soţiile

Prefectul Aradului, Toth Csaba, a uitat să-şi treacă în ultima declaraţie de avere veniturile obţinute din salariul dedicat funcţiei, dar a amintit în declaraţia completată în martie 2021, de cei 3.200 de lei încasaţi din venituri din prestări servicii, de cei 35.295 de lei câştigaţi la alegeri locale și parlamentare ca urmare a activităţii sale de la Biroul electoral judeţean Arad, şi cei 21.427 de lei obţinuţi ca urmare a muncii depuse în calitate de membru CA la GCA. Nu a trecut, de asemenea, niciun venit în dreptul soţiei.

(Update) După apariția materialului, prefectul ne-a indicat faptul ca în declarația sa de avere din 2022, care nu a fost urcată pe siteul ministerului probabil dintr-o eroare a platformei, a trecut venitul obținut de la numirea sa în funcția publică -118.383 de lei, dar și faptul că nu este căsătorit cu mama copilului său, cu care traiește, aceasta fiind justificarea lipsei mențiunilor în dreptul soției.

Subprefectul Ionel Dorel Sinaci a punctat în declaraţia sa de avere, completată în iunie 2022, că soţia sa Maria Sinaci a încasat de la Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad, unde a avut calitatea de conferenţiar universitar, un salariu de 56.977 de lei, la care s-a adăugat în 2021 şi salariul de conferenţiar universitar de la Universitatea De Vest Din Timişoara, de 5.744 lei, dar şi salariul de profesor la Liceul Tehnologic Francisc Neuman, în sumă de 62.944 de lei. Cu toate acestea, Dorel Sinaci a câştigat mai mult decât soţia sa, în 2021: de la Biblioteca Judeţeană A.D. Xenopol Arad, a încasat, până să devină subprefect, salariul de director, în sumă de 11.039 de lei, de la Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad, un alt salariu de director centru studii, în sumă de 5.030 de lei, iar de la Instituţia Prefectului Judeţul Arad, salariul şi norma de hrană aferentă funcţiei de subprefect, în sumă de 111.132 de lei. La toate acestea, s-au adăugat veniturile de la Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Arad, unde Dorel Sinaci este membru, și de unde a încasat în 2021 suma de 26.292 de lei, dar și 2.434 de lei bani încasaţi pentru activitatea sa în calitate de consilier judeţean.

Ultimul venit în funcţie de conducere, subprefectul Marius Mircea Sulincean, şi-a completat declaraţia de avere la 30 de zile de la numire, adică în februarie 2022, ocazie cu care a trecut în dreptul soţiei faptul că aceasta a câştigat, în anul 2021, suma de 39.996 de lei ca angajată a Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, Timișoara. Desigur, soţul său a adus mult mai mulţi bani în casă anul trecut: 52.305 de lei pentru perioada cât a fost angajat la Compania Națională Poșta Română SA, 15.805 lei de la Camera Deputaților, mai exact de la cabinetul parlamentar unde era angajat, şi 111 lei de la Sindicatul lucrătorilor poștali din România, unde era membru.

Mult mai bine la stat decât la privat

După analiza acestor venituri, nu putem concluziona decât faptul că munca la instituţiile statului aduce cu siguranţă mult mai mulți bani decât munca la privat. Te poate face să câştigi mai mult decât soţul/soţia, dacă lucrezi la o societate de stat, sau te poate face să stai acasă, fără foarte mare stres, dacă celălalt membru al familiei lucrează la stat. Un singur lucru ar mai trebuit adăugat în privinţa veniturilor: munca în mediul privat pare să-ți aducă puține venituri salariale, chiar dacă ai mai multe locuri de muncă și evident mai niciun beneficiu… colateral.

Nicio femeie în conducerea Aradului

Încă un fapt care ar merita remarcat este legat de femeile de la conducerea Aradului: în cele mai importante funcţii publice ale oraşului şi judeţului se află 9 bărbaţi şi nicio femeie. Ca atare, materialele vorbesc doar despre salariile soţiilor şi nicidecum ale soţilor celor din administraţie. Un semn care ar trebui să dea mult de gândit tuturor, nu doar în perspectiva viitoarelor alegeri locale, ci şi raportat la încrederea pe care politica arădeană şi societatea o acordă femeilor şi la cât de dezvoltată şi modernă este societatea arădeană. Singurele femei care fac obiectul discuţiilor publice locale sunt cele din umbra soţilor lor celebri.