Legea 149/2015, privind actualizarea legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic arată, la art.19, alin (3) că „Pisicile hoinare și câinii sălbatici sau hoinari găsiți pe suprafețele productive ale fondurilor cinegetice se capturează sau se împușcă fără restricții și fără obligarea la despăgubiri, iar fapta nu poate fi sancționată”. Aceeași lege arată, la art. 34 alin (1) că „În interesul protejării faunei și florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănatății și securitatii publice sau pentru alte rațiuni de interes public major, pe suprafetele din perimetrul intravilan, aeroporturi, gări, unități militare, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică, a pisicilor și a câinilor hoinari se realizează în condițiile prezentei legi și ale cotelor de recoltă aprobate de gestionarul fondului cinegetic limitrof (…) la solicitarea consiliului local sau a administrației suprafeței împrejmuite, după caz, și cu acordul prealabil al proprietarului de teren.”
Conform legii, este considerat câine hoinar orice câine găsit liber în fondul cinegetic, care nu este câine de vânătoare și al cărui stăpân nu poate fi identificat în acel moment. Pisica hoinară este considerată pisica domestică găsită în fondul cinegetic, la mai mult de 200 de metri de ultima locuință. Pe scurt, orice câine sau pisică ce pleacă de acasă, dar are ghinionul să calce într-un fond cinegetic, ar putea fi împușcat/ă.
Am vrut să aflăm câte astfel de animale au fost recoltate din fondurile cinegetice arădene, în perioada 2022-2026. Întrucât „recoltarea” poate însemna fie relocarea animalului, fie împușcarea acestuia, nu știm concret câți câini și câte pisici au fost ucise pentru că au ajuns în fondurile cinegetice.
Totuși, în urma discuțiilor purtate cu mai mulți vânători, care au preferat să nu-și dezvăluie identitatea, am aflat că rareori poate fi vorba despre relocare, de regulă fiind vorba despre împușcarea „animalelor hoinare”.
Pentru a afla câte animale au fost „recoltate” în județul Arad în perioada menționată, am solicitat de la Garda Forestieră Oradea, instituție care are în subordine și județul Arad, această informație. Garda Forestieră Oradea ne-a transmis că din 2022 și până la finalul lunii iulie 2026 au fost „recoltate” 12.564 de animale, din care 5.168 de pisici și 7.396 de câini.
„Precizăm că aceste date sunt cele furnizate de către gestionarii fondurilor cinegetice annual și înscrise în Anexele G1 întocmite de către aceștia și depuse la Gărzile Forestiere cu ocazia realizării Studiilor de evaluare a efectivelor speciilor sedentare admise la vânătoare, studii ce se întocmesc anual de către personalul cu specialziare silvică sau cinegetică, angajat al gestionarului fondurilor cinegetice, sub coordonarea autoritățile publice centrale care răspund de vânătoare”, menționează cei de la Garda Forestieră Oradea.
Nu pot fi verificate
Aceștia recunosc, însă, că „Gărzile Forestiere nu au posibilitatea certificării datelor privind numărul de câini și pisici hoinare înscrise de gestionarii fondurilor cinegetice în Anexele G1 întocmite anual pentru fiecare fond cinegetic, întrucât în conformitate cu Art. 17, lit. (1) și (2) din Ordinul MADR nr. 353 din 04.06.2008 pentru aprobarea Regulamentului pentru autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, cu modificările și completările ulterioare, pisicile și câinii sălbăticiți sau hoinari se pot împușca fără autorizare de vânătoare de către personalul cu atribuții de pază și ocrotire a vânatului pe fondul cinegetic”, Garda Forestieră Oradea menționând că „recoltarea acestora nu poate fi legal înscrisă în autorizațiile de vânătoare, ce reprezintă singurele documente primare oficiale care servesc la ținerea evidenței vânatului recoltat în cadrul cotei de recoltă”. Așadar, pe scurt, câinii și pisicile ajunse în fondurile cinegetice pot fi împușcate fără vreun fel de autorizare prealabilă, iar raportarea acestora se bazează mai degrabă pe „încrederea” în administratorii fondurilor cinegetice, decât pe date reale și verificabile.
Datele furnizate de instituția din Oradea arată că în județul Arad au fost recoltate, în perioada 2022-2026, 12.564 de animale hoinare sau sălbăticite. În 2022 au fost 1.501 pisici și 1.869 de câini, în 2023 au fost 1.007 pisici și 1.498 de câini, în 2024 au fost 1.031 de pisici și 1.597 de câini, în 2025 au fost 921 de pisici și 1.362 de câini, iar în 2026, până în prezent, au fost 708 pisici și 1.070 de câini. Cei mai „activi” în acest sens au fost cei de pe fondurile cinegetice Seleuș, cu 1.015 animale recoltate în cei 4 ani și jumătate, respectiv Rovina, cu 1.005 animale recoltate în aceeași perioadă. Ambele fonduri cinegetice sunt gestionate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (A.J.V.P.S.) Arad. AJVPS Arad gestionează în total 24 din cele 74 de fonduri cinegetice din județ, iar pe raza acestora au fost „recoltate” 9.683 de animale „rătăcite”.
Veridicitatea datelor
Datele furnizate de administratorii fondurilor cinegetice sunt, însă, departe de realitate, ne spune un vânător, membru al AJVPS Arad. „Cred că asociația noastră e printre singurele care chiar declară toate recoltările de câini și pisici din fondurile pe care le adminsitrează. Ăsta e motivul pentru care noi avem aproape 80 la sută din totalul animalelor recoltate în județ”, spune acesta. Varianta înaintată de acesta este foarte plauzibilă, dat fiind faptul că din cele 74 de fonduri cinegetice din județul Arad, 23 au raportat că nu au avut niciun câine și nicio pisică recoltate în ultimii 5 ani.
În scădere
Numărul pisicilor hoinare și al câinilor sălbăticiți ce au fost recoltați din fondurle cinegetice din județ a scăzut semnificativ în perioada 2022-2026, față de perioada 2016-2021. În acel interval, numărul animalelor recoltate a fost de 24.590, media fiind de aproximativ 4 mii de câini și pisici în fiecare an, în timp ce în intervalul 2022-2026 media anuală a fost de sub 3 mii de animale.
„Împușcate conform legii”
Dintre toți vânătorii cu care am discutat, nimeni nu a dorit să își asume o declarație în acest sens. Unii dintre ei au recunoscut că „n-o să vezi niciun vânător că se chinuie să cheme pisica sau câinele la el, să-l mute din fond. Eventual trag în aer ca să-i alunge”. Ne ajută, însă, să ne dăm seama că rareori este vorba despre relocare, ci mai degrabă este vorba despre împușcarea acestor animale, mesajul celor de la fondul cinegetic Ghioroc, oferit în urmă cu cinci ani. Gestionat de Asociația Vânătorească Săgeata Verde, fondul cinegetic Ghioroc are o suprafață totală de 7.155 de hectare, mare parte fiind teren arabil aflat pe raza comunelor Ghioroc și Păuliș. La capitolul speciilor dăunătoare recoltate, cei care au completat fișa fondului cinegetic au notat doar câte o sută de coțofene vânate în 2018 și 2019. În dreptul câinilor și pisicilor hoinare, aceștia au notat următoarele: „Câinii și pisicile hoinare găsiți pe fondul cinegetic au fost împușcați conform art. 19 alin. (3) si (4) din L. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare; fiind o specie dăunătoare, fără cotă de recoltă, nu s-a contabilizat numărul de exemplare împușcate”. Așadar, nu doar că au recunoscut că nu e vorba despre relocarea animalelor, ci e clar vorba despre împușcare, cei de la Ghioroc recunosc și că nici măcar nu s-au obosit să le mai numere. În răspunsul de anul acesta, însă, același gestionar al fondului cinegetic Ghioroc a menționat că a „vânat” 65 de câini și pisici, în perioada 2022-2026.
Totuși, în urma discuțiilor purtate cu mai mulți vânători, care au preferat să nu-și dezvăluie identitatea, am aflat că rareori poate fi vorba despre relocare, de regulă fiind vorba despre împușcarea „animalelor hoinare”.
Pentru a afla câte animale au fost „recoltate” în județul Arad în perioada menționată, am solicitat de la Garda Forestieră Oradea, instituție care are în subordine și județul Arad, această informație. Garda Forestieră Oradea ne-a transmis că din 2022 și până la finalul lunii iulie 2026 au fost „recoltate” 12.564 de animale, din care 5.168 de pisici și 7.396 de câini.
„Precizăm că aceste date sunt cele furnizate de către gestionarii fondurilor cinegetice annual și înscrise în Anexele G1 întocmite de către aceștia și depuse la Gărzile Forestiere cu ocazia realizării Studiilor de evaluare a efectivelor speciilor sedentare admise la vânătoare, studii ce se întocmesc anual de către personalul cu specialziare silvică sau cinegetică, angajat al gestionarului fondurilor cinegetice, sub coordonarea autoritățile publice centrale care răspund de vânătoare”, menționează cei de la Garda Forestieră Oradea.
Nu pot fi verificate
Aceștia recunosc, însă, că „Gărzile Forestiere nu au posibilitatea certificării datelor privind numărul de câini și pisici hoinare înscrise de gestionarii fondurilor cinegetice în Anexele G1 întocmite anual pentru fiecare fond cinegetic, întrucât în conformitate cu Art. 17, lit. (1) și (2) din Ordinul MADR nr. 353 din 04.06.2008 pentru aprobarea Regulamentului pentru autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, cu modificările și completările ulterioare, pisicile și câinii sălbăticiți sau hoinari se pot împușca fără autorizare de vânătoare de către personalul cu atribuții de pază și ocrotire a vânatului pe fondul cinegetic”, Garda Forestieră Oradea menționând că „recoltarea acestora nu poate fi legal înscrisă în autorizațiile de vânătoare, ce reprezintă singurele documente primare oficiale care servesc la ținerea evidenței vânatului recoltat în cadrul cotei de recoltă”. Așadar, pe scurt, câinii și pisicile ajunse în fondurile cinegetice pot fi împușcate fără vreun fel de autorizare prealabilă, iar raportarea acestora se bazează mai degrabă pe „încrederea” în administratorii fondurilor cinegetice, decât pe date reale și verificabile.
Datele furnizate de instituția din Oradea arată că în județul Arad au fost recoltate, în perioada 2022-2026, 12.564 de animale hoinare sau sălbăticite. În 2022 au fost 1.501 pisici și 1.869 de câini, în 2023 au fost 1.007 pisici și 1.498 de câini, în 2024 au fost 1.031 de pisici și 1.597 de câini, în 2025 au fost 921 de pisici și 1.362 de câini, iar în 2026, până în prezent, au fost 708 pisici și 1.070 de câini. Cei mai „activi” în acest sens au fost cei de pe fondurile cinegetice Seleuș, cu 1.015 animale recoltate în cei 4 ani și jumătate, respectiv Rovina, cu 1.005 animale recoltate în aceeași perioadă. Ambele fonduri cinegetice sunt gestionate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (A.J.V.P.S.) Arad. AJVPS Arad gestionează în total 24 din cele 74 de fonduri cinegetice din județ, iar pe raza acestora au fost „recoltate” 9.683 de animale „rătăcite”.
Veridicitatea datelor
Datele furnizate de administratorii fondurilor cinegetice sunt, însă, departe de realitate, ne spune un vânător, membru al AJVPS Arad. „Cred că asociația noastră e printre singurele care chiar declară toate recoltările de câini și pisici din fondurile pe care le adminsitrează. Ăsta e motivul pentru care noi avem aproape 80 la sută din totalul animalelor recoltate în județ”, spune acesta. Varianta înaintată de acesta este foarte plauzibilă, dat fiind faptul că din cele 74 de fonduri cinegetice din județul Arad, 23 au raportat că nu au avut niciun câine și nicio pisică recoltate în ultimii 5 ani.
În scădere
Numărul pisicilor hoinare și al câinilor sălbăticiți ce au fost recoltați din fondurle cinegetice din județ a scăzut semnificativ în perioada 2022-2026, față de perioada 2016-2021. În acel interval, numărul animalelor recoltate a fost de 24.590, media fiind de aproximativ 4 mii de câini și pisici în fiecare an, în timp ce în intervalul 2022-2026 media anuală a fost de sub 3 mii de animale.
„Împușcate conform legii”
Dintre toți vânătorii cu care am discutat, nimeni nu a dorit să își asume o declarație în acest sens. Unii dintre ei au recunoscut că „n-o să vezi niciun vânător că se chinuie să cheme pisica sau câinele la el, să-l mute din fond. Eventual trag în aer ca să-i alunge”. Ne ajută, însă, să ne dăm seama că rareori este vorba despre relocare, ci mai degrabă este vorba despre împușcarea acestor animale, mesajul celor de la fondul cinegetic Ghioroc, oferit în urmă cu cinci ani. Gestionat de Asociația Vânătorească Săgeata Verde, fondul cinegetic Ghioroc are o suprafață totală de 7.155 de hectare, mare parte fiind teren arabil aflat pe raza comunelor Ghioroc și Păuliș. La capitolul speciilor dăunătoare recoltate, cei care au completat fișa fondului cinegetic au notat doar câte o sută de coțofene vânate în 2018 și 2019. În dreptul câinilor și pisicilor hoinare, aceștia au notat următoarele: „Câinii și pisicile hoinare găsiți pe fondul cinegetic au fost împușcați conform art. 19 alin. (3) si (4) din L. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare; fiind o specie dăunătoare, fără cotă de recoltă, nu s-a contabilizat numărul de exemplare împușcate”. Așadar, nu doar că au recunoscut că nu e vorba despre relocarea animalelor, ci e clar vorba despre împușcare, cei de la Ghioroc recunosc și că nici măcar nu s-au obosit să le mai numere. În răspunsul de anul acesta, însă, același gestionar al fondului cinegetic Ghioroc a menționat că a „vânat” 65 de câini și pisici, în perioada 2022-2026.
Trimite articolul
X
victor says: asta inseamna ca se pot racola de pe strada si duse in padure sa fie impuscate … interesant…
eu says: „Câinii și pisicile hoinare găsiți pe fondul cinegetic au fost împușcați conform art. 19 alin. (3) si (4) din L. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare; fiind o specie dăunătoare, fără cotă de recoltă, nu s-a contabilizat numărul de exemplare împușcate”. Deci o pisica depistata pe un teren intravilan, in timp ce isi consuma pranzul care consta dintr-un rozator, este considerata o “specie daunatoare” ?
Cam asta spune legea : “Aceeași lege arată, la art. 34 alin (1) că „În interesul protejării faunei și florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănatății și sec uritatii publice sau pentru alte rațiuni de interes public major….” . Protejarea FAUNEI SI FLOREI . Ce facem cu taietorii ilegali de masa lemnoasa ? Pe aia nu ii impuscam pentru a proteja fauna si flora ? Ca tocmai din acest motiv vedem ursii coborand la vale, prin orase, ca nu mai au un habitat natural.
MoDeRat 
Ppa says: Ciorile nu pot fi decimate in perioada de imperechere iar in celelalte perioade acestea pot fi ucise doar de vanatori.NOTA: Avem localitati unde ciorile mananca 4% din suprafata agricula, de la insamantare la recoltare.Slava
ioan says: Dar cum au ajuns aceste suflete in padure, nu se pune problema????? Daca a-ti da amenzi la cei care abandoneaza animalele , cu acei bani se pot castra si astfel nu se vor mai inmulti si astfel nu mai trebuie sa ucideti . Ucidem ursul pentru ca locuieste in padure, ucidem vulpili, porci mistreti, caprioarele pt ca stau (locuiesc) in padure, dar omul care merge in padure ca sa construiasca o casa, un hotel, etc, face bine????Si atunci ne miram ca un urs a atacat un om, o vulpe a mincat o gaina, pai cum sa se lupte ele cu omul????
Crima says: No, vedeți ca uciderea în numele legii se face cu impunitate?
Nu vi s-a spus oare ca va trageți din maimuțe? Uniți punctele.
Tot ce facem azi animalelor și tot ce acceptăm tacit mâine ni se va face noua.
Doris says: Bietele animale. Alta solutie nu are Consiliul municipal?
Suntem tara de babuini. O tara in care cetatenii nu isi pot avea grija de animalele domestice….pisicile se inmultesc necontrolat, iar puii sunt dusi in saci si aruncati in camp.
Mai bine sponsorizeaza Consiliul municipal campanii de sterilizare.
mda. says: Daca au iesit la vanatoare, ei trebuie sa impuste ceva cu orice pret sa isi aline frustrarile probabil. Daca permisele de port arma ar fi date cum trebe nici jumate din ei nu ar fi vanatori, dar traim in Romania si orice e posibil.
siguranta si incredere says: Vrem aceeasi lege si pentru cersetorii din oras ca politia nu face absolut nimic.
