În premieră, la aceste alegeri s-a renunţat la votul pe liste. Noii reprezentanţi politici au fost aleşi printr-un sistem mixt. Candidaturile şi votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a realizat proporţional. Până la alegerile din 2008, scrutinele parlamentare din România s-au desfăşurat pe sistemul proporţional de listă. Parlamentarele din 2008 au fost, de altfel, şi primele de după 1989 care nu au fost organizate concomitent cu alegerile prezidenţiale. Și asta ca urmare a modificărilor constituţionale din 2003, care au mărit mandatul prezidenţial de la patru la cinci ani.

Entuziasmul din ’90 i-a scos pe români la vot

La polul opus, cea mai mare prezenţă la vot s-a înregistrat la primele alegeri parlamentare din România de după Revoluţia din decembrie 1989. Din numărul total de 17.200.722 al celor cu drept de vot, au votat, la 20 mai 1990, 14.826.616 de alegători (86,19%). Au intrat în Parlament 28 de formaţiuni la Camera Deputaţilor şi opt la Senat. După doi ani, la alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, organizate în acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa la vot s-a aflat într-o uşoară scădere faţă de cea din 1990. Din totalul de 16.380.663 de alegători înregistraţi, s-au exprimat 12.496.430 de români (76,29%). În urma alegerilor din 1992, doar opt formaţiuni politice au fost reprezentate în forul legislativ. De asemenea, numărul locurilor în Parlament a scăzut faţă de cel din 1990, ajungând de la 515 la 484. Și pe 3 noiembrie 1996 scrutinul pentru parlamentare s-a ţinut în acelaşi timp cu cel prezidenţial. 76,01% dintre români s-au prezentat la urne, respectiv 13.088.388 de alegători. Din cele aproximativ 50 de forţe politice care au început cursa electorală, în Parlament au intrat doar şase.

Se duce cel mai copleşitor Legislativ ce a avut aproape 600 de membri

Numărul votanţilor care au trecut pragurile secţiilor de votare s-a diminuat şi la scrutinul din 26 noiembrie 2000. Dintre cei 17.699.727 de alegători înregistraţi, şi-au exprimat opţiunile politice 11.559.458 (65,31%). Dacă pentru scrutinele din 1992 şi 1996 a existat pragul electoral de minim 3%, începând cu alegerile din 26 noiembrie 2000 a fost impus pragul de 5% pentru partide şi 8% pentru coaliţii.

La alegerile din 28 noiembrie 2004, ultima oară când alegerile parlamentare s-au desfăşurat simultan cu cele prezidenţiale, au mai votat 58,51% din cetăţeni în primul tur şi 55,21% în turul doi, din totalul de 18.449.676 de alegători înscrişi pe liste.

Alegerile s-au desfăşurat într-un cadru legal nou, marcat de revizuirea, în 2003, a Constituţiei, dar şi de scăderea populaţiei. Numărul parlamentarilor din legislatura 2004-2008 a fost de 332 deputaţi şi 137 senatori. Din cele 52 de formaţiuni politice, partide, alianţe şi organizaţii ale minorităţilor naţionale care au depus liste electorale, au intrat în Parlament doar şase forţe politice.

Alegerile legislative din 9 decembrie 2012, desfăşurate tot în sistemul mixt ca şi cele din 2008, au înregistrat o prezenţă de 41,76%. Numărul total al parlamentarilor rezultaţi în urma votului din 9 decembrie 2012 a fost de 588, faţă de 471 ai legislaturii 2008-2012. Sursa: Mediafax