ARAD. După ce companiile maghiare au pierdut războiul dus cu arădenii pentru extragerea gazelor de șist din perimetrul EX-6 Curtici, liderii de la Budapesta au decis să se reorienteze spre propriile lor terenuri. Iar ținta inițială este județul Bekes, aflat la numai câțiva kilometri de județul Arad.
Budapesta preferă să parieze pe un proiect major de fracturare a gazelor în apropierea graniței cu România, în loc să urmeze eforturile Bruxelles-ului de a înlocui combustibilii fosili cu surse regenerabile, anunță euractiv.com.
Considerată o activitate extrem de poluantă, cu efecte ample asupra mediului și sănătății, fracking-ul a fost restricționat sau chiar interzis în mai multe țări UE, precum Franța, Germania, Bulgaria, Țările de Jos și Danemarca.
În schimb, Ungaria a anunțat o creștere a producției interne de gaze în urma unei declarații de urgență energetică din 2022. Aceasta a inclus explorarea gazelor de șist, extrase prin fracturare hidraulică, sau „fracking” în județul Bekes, aproape de granița cu România.
Proiectul de fracking „Corvinus” – un joint venture între grupul de stat MVM și Horizontal General LLC – a fost desemnat ca proiect de interes public în 2022, iar la sfârșitul anului trecut, autoritățile locale au emis o autorizație cheie pentru a permite extinderea proiectului.

Impact asupra mediului
ONG-urile locale nu sunt impresionate de intenția de a extrage gaze prin fracturare hidraulică. În orice caz, activiștii de mediu își fac griji că extinderea proiectului nu are o evaluare completă a impactului asupra mediului sau o examinare transfrontalieră, având în vedere că proiectul se află la doar 10 kilometri distanță de granița cu România.

„Este inacceptabil ca în anul 2025 (…) să poată fi eliberat un permis de extindere pentru un proiect de combustibili fosili care ignoră emisiile pe care le generează”, a declarat pentru Euractiv Eszter Galambos, militant pentru energie la Friends of the Earth Ungaria.

Ea a menționat că lipsește o evaluare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră ale proiectului, inclusiv a emisiilor din arderea ulterioară a gazelor naturale extrase și a petrolului.
În plus, sunt absente analize cheie, cum ar fi „impactul cumulativ al până la câteva zeci de puțuri de gaz, consumul total de apă și emisiile de dioxid de carbon și metan”. ONG-ul ei, Friends of the Earth Hungary, a depus un recurs în instanță, cerând revocarea autorizației de extindere. Între timp, guvernul maghiar a refuzat să comenteze, îndreptând întrebări către MVM Group. Grupul a spus că „tratează minimizarea impactului asupra mediului și protecția valorilor de mediu ca o prioritate de vârf în timpul extracției gazelor naturale”, în luarea de poziție transmisă către Euractiv.
Proiectul „are toate autorizațiile oficiale necesare, inclusiv licențe de mediu valabile”, au mai anunțat reprezentanții companiei maghiare. Așadar, cu toate că, după ani de zile de lupte în instanță, Aradul a scăpat de riscul fracturării hidraulice pe raza județului nostru, pământul, aerul și apa noastră ar putea fi afectate de acțiunile care se petrec la granița cu Ungaria.