Ziua Națională a României reprezintă un eveniment important pentru Filarmonica de Stat din Arad. Acesta este și motivul pentru care ziua tuturor românilor va fi sărbătorită printr-o serie de spectacole menite să aducă un strop de bucurie în inimile greu încercate de această perioadă de restriște.

Luna cadourilor începe chiar din data de 1 Decembrie, când Corul Academic al Filarmonicii de Stat din Arad va fi prezent pe scena amplasată pe platoul din fața Primăriei, într-un spectacol dedicat Zilei Naționale a României. Corul condus de dirijorul Daniel Robert Rădoiaș va interpreta pe lângă Imnul național, piese corale celebre din repertoriul folcloric românesc.

Ziua de 2 decembrie va fi una dintre cele mai lungi, porțile Filarmonicii fiind deschise de dimineața până seara târziu pentru iubitorii muzicii. Împrumutând din tradiția marilor teatre muzicale ale lumii, Filarmonica arădeană organizează joi, 2 decembrie, cea de-a doua ediție a Zilei Porților Deschise. Tema aleasă pentru ediția din acest an – ,,La Mi …ne e bine!” – are valoarea unei invitaţii  permanente din partea Filarmonicii în lumea plină de armonie a spaţiului sonor.

Turul ghidat al spațiilor Filarmonicii, cele care nu se cunosc nici măcar de către melomanii fideli ai instituției noastre, vor putea fi explorate cu începere de la orele 09.30; 10.30; 11.30 și 12.30.

În aceeași zi, seara, de la ora 19.00, în sala mare a Palatului Cultural, va avea loc un concert extraordinar dedicat Zilei Naționale a României. Titlurile lucrărilor din program sunt Concertino în stil clasic de Dinu Lipatti, Balada pentru vioară și orchestră de Ciprian Porumbescu, Dansuri românești de Bella Bartok și Dansurile polovțiene de Alexandr Borodin. Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat din Arad va fi dirijată de maestrul arădean Dorin Frandeș, soliștii concertului fiind pianistul Sorin Dogariu și violonistul Traian Roman, ambii angajați ai instituției arădene.

Șase decenii fără Dinu Lipatti

De la despărţirea de Dinu Lipatti se împlinesc la data de 2 Decembrie 2010, 60 de ani, acesta fiind și motivul pentru care compoziția sa se află în deschiderea concertului de joi. Configurat în patru  părţi, Concertino este un ópus neoclasic, o lucrare a primei jumătăţi a secolului XX, care încorporează în datele sale de compoziţie moştenirile tehnice şi expresive ale vremurilor lui Johann Sebastian Bach, Domenico Scarlatti şi Joseph Haydn. Copil minune al secolului XX, Dinu Lipatti a debutat pe scena de concert la vârsta de 5 ani, interpretând şi numeroase partituri proprii. La îndemnul lui George Enescu, va începe la vârsta de opt ani lecţiile de compoziţie cu Mihail Jora. Renumele său pianistic va creşte în anii următori, lumea muzicală asociindu-l pe Lipatti cu muzicieni de  anvergura lui Vladimir Horowitz  sau Arturo Benedetti Michelangeli.

De foarte mare efect în epocă, muzica lui Ciprian Porumbescu este percepută astăzi ca un indispensabil document al timpului, bine reprezentat de partituri precum aceea a Baladei pentru vioară şi pian op.29 , cea mai cunoscută şi îndrăgită lucrare a compozitorului. Datată 21 octombrie 1880, partitura este prezentată deseori în versiunea sa  simfonică, cea care amplifică prin vocile acompaniamentului elementele mixate ale doinei, dansului bătrânesc şi ale cântecului.

Compuse în 1915 şi cunoscute atât în versiunea originală pentru pian cât şi în numeroase transcripţii instrumentale, Dansurile româneşti reprezintă una din cele mai des abordate partituri  ale lui Bela  Bartok. Dansurile scot în evidenţă dorinţa muzicianului de a resuscita un patrimoniu cultural prin asimilarea profundă a folclorului, îndepărtat de orice replică sau copie savantă: ritmuri viguroase, armonizări ce respectă caracterul modal al muzicii populare româneşti precum şi o orchestră care evită capcana supraîncărcării straussiene în care căzuse Bartok la tinereţe. Se aud succesiv: Joc cu bâta, Brâul, Pe loc, Buciumeana, Poarga românească şi două dansuri cu acelaşi nume: Mărunţelul.

Plasate la sfârşitul actului II al operei Cneazul Igor şi imaginate ca o  adevărată culminaţie a spectacolului, Dansurile polovţiene figurează astăzi printre partiturile de mare spectaculozitate ale repertoriului universal de orchestră. Dansurile oferă un exemplu de muzică strălucitoare, care captivează prin excentricitatea sonoră.

V.F.