Mai rămâne puţin şi vom plăti taxe şi pentru aer. Pentru că, după instituirea de nenumărate taxe şi impozite, începând de marţi, 24 iulie, patronii de firme vor trebui să plătească o taxă şi pentru… apa de ploaie. Nu este o glumă, ci este o măsură adoptată în Consiliul Judeţean Arad, la cererea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canalizare judeţul Arad, aceeaşi asociaţie care a cerut şi instituirea unor amenzi pentru arădenii care intervin neconform pe reţelele de apă şi canalizare.
În şedinţa de marţi, pe ordinea de zi a Consiliului Judeţean Arad, s-a aflat şi un proiect de hotărâre privind avizarea regulamentului Serviciului Public de alimentare cu apă şi canalizare din aria de competenţă a localităţilor care fac parte din ADI Apă-Canal. Reamintim faptul că din această asociaţie fac parte aproximativ 80 la sută din localităţile judeţului nostru. Din întregul regulament, unul destul de stufos, a ieşit la iveală una dintre prevederi: taxarea apei de ploaie. Exact de acest lucru s-au legat consilierii judeţeni din opoziţie.
„Din legislaţia actuală rezultă faptul că există posibilitatea de a institui plata apei pluviale de către instituţiile publice şi de către persoanele juridice. Deci, există posibilitatea, nu obligativitatea. Mă surprinde propunerea introducerii acestei noi taxe pentru firmele din Arad, este o măsură neliberală. Eu cred că persoanele juridice nu ar fi trebuit puse la plată”, a spus consilierul Daniel Trifon, de la ALDE. Prezent la şedinţă, directorul ADI Apă-Canal, Adrian Tăşedan, a încercat să explice de ce firmele vor avea de plătit o nouă taxă.
Pozând, oarecum, în salvatorul arădenilor, Adrian Tăşedan şi-a început pledoaria spunând că „exista posibilitatea instituirii acestei taxe inclusiv pentru populaţie. Dar am decis să nu taxăm persoanele fizice”. După ce şi-a alocat această titulatură, Tăşedan a intrat în miezul problemei, punând vina pe apa de ploaie pentru mirosul îngrozitor de fecale care îneacă, vară de vară, aproape jumătate de Arad. „Procesul de epurare este unul complex, iar parte din acest proces se face şi pentru apa de ploaie. Iar costurile de întreţinere ale acestui sistem sunt direct influenţate de apa pluvială. Apa menajeră este tratată chimic, iar procesul de tratare este costisitor. Aceste costuri se reflectă în partea de nămol. În momentul în care iese din staţia de epurare, nămolul are un grad de 17-18 la sută substanţă uscată, iar acest grad ar trebui să fie de 32 la sută. Exact aici este influenţa apei pluviale, în această umiditate în exces. Din încasările pentru apa pluvială vom menţine în stare de funcţionare sistemele actuale şi, în plus, vizăm o investiţie uriaşă în ceea ce priveşte staţia de epurare, în încercarea de a scăpa de mirosul nămolului”, a explicat directorul ADI Apă-Canal.

Taxa, pe teorie
În discuţie a intervenit şi consilierul judeţean Gheorghe Sabău, el întrebând cum va fi calculată această taxă pentru apa de ploaie. „Taxa va fi calculată în baza datelor pe care le vom primi de la Administraţia Naţională de Meteorologie. Vom lua valorile medii ale precipitaţiilor pe fiecare localitate în parte şi vom calcula taxa”, a spus Adrian Tăşedan. „Păi, dacă în Micălaca plouă 30 de litri pe metru pătrat, iar în centru un litru pe metru pătrat, cum se va face calculul?”, a întrebat Sabău. „Nu am găsit o soluţie pentru a face calculele atât de individual. Ne vom baza pe rapoartele meteorologice pe localitate, nu pe cartiere”, a mai anunţat directorul ADI Apă-Canal.

Fără taxă
O altă problemă indicată de consilierii din opoziţie s-a referit la agenţii economici sau instituţiile care au propriile sisteme de canalizare şi depozitare a apei de ploaie. „În aceste cazuri, nu trebuie plătită taxa pentru apă pluvială”, a explicat Adrian Tăşedan.