Prin ceremoniile care vor avea loc astazi la Riga si Vilnius, vor fi comemorati
cei 20 de civili ucisi în ciocnirile care aveau sa marcheze începutul
sfârsitului pentru fosta Uniune Sovietica.
Miscarile pentru redobândirea independentei Tarilor Baltice au început,
prudent, înca de la sfârsitul anilor 80, încurajate de campania
de deschidere a noului lider de la Kremlin, Mihail Gorbaciov, în vederea
restructurarii economice.
Discutiile au pus repede pe tapet cererile de redare a suveranitatii nationale,
care au culminat cu votul de la 4 mai 1990, prin care Sovietul Lituanian si-a
proclamat independenta fata de Uniunea Sovietica. În ciuda intenselor
presiuni din partea Moscovei, în lunile urmatoare, în Lituania au
fost introduse noutati absolute, ca presa libera si promisiunea unor alegeri
libere.
Kremlinul si-a pierdut apoi rabdarea. În noaptea de 12 spre 13 ianuarie
1991, mii de locuitori din Vilnius au iesit pe strazi pentru a ridica baricade
în calea tancurilor si a trupelor sovietice, care veneau sa ocupe capitala.
Atacul dat de fortele speciale ruse asupra turnului de televiziune din Vilnius
s-a soldat cu 14 morti si 110 raniti. Invadatorii au profitat de faptul ca ochii
lumii erau atintiti asupra razboiului din Golf, iar Statele Unite nu aveau interesul
sa-si strice, în acel moment, relatiile cu gigantul de la Rasarit.
O interventie similara a fost lansata, dupa alte câteva zile, si asupra
capitalei letone, Riga, unde s-au înregistrat 6 morti. Totusi, actiunile
Moscovei nu au mai reusit sa rastoarne parlamentele si guvernele pro-nationaliste
ale celor doua tari baltice, asa cum se petrecuse, cu decenii în urma,
în Ungaria si Cehoslovacia.
La data de 13 ianuarie, peste 200.000 de rezidenti din Riga s-au raliat într-un
mare miting locuitorilor din Vilnius. Atacul trupelor sovietice a ocupat, temporar,
Academia letona de politie si a distrus un mare numar de vehicule care baricadau
strazile din jurul cladirii parlamentului.
Ciocnirile aveau sa culmineze cu atacul dat în ziua de 20 ianuarie de
catre beretele negre , unitati sovietice de elita, asupra ministerului de
Interne din Riga. Estonia a scapat in extremis de o baie de sânge numai
dupa ce noul lider de la Kremlin, Boris Ieltîn, a retras unitatile militare
din Lituania si Letonia si a adresat un apel la calm minoritatilor ruse din
cele trei tari baltice.
Rezistenta eroica a populatiei neînarmate în fata colosului comunist
a fost apogeul acelor vremuri de cotitura, care au încheiat, totodata,
era opresiunii si a deportarilor în masa în Siberia.
realitatea.tv
Citiți principiile noastre de moderare aici!