“Pentru prima dată am identificat primele etape ale formării planetelor în jurul unei stele, alta decât Soarele nostru”, s-a entuziasmat Melissa McClure, profesor la Universitatea Leiden din Olanda şi autoare principală a studiului, într-un comunicat de presă al Observatorului European Austral (ESO).

Situată în Nebuloasa Orion, la 1300 de ani-lumină distanţă, HOPS-315 este o stea tânără care seamănă foarte mult cu Soarele în primii săi ani.

Aceste stele emergente sunt înconjurate de discuri de gaz şi praf, numite discuri protoplanetare, în care se formează planetele. În interiorul acestor discuri, mineralele cristaline care conţin monoxid de siliciu (SiO) se pot condensa la temperaturi extrem de ridicate. În timp, acestea se coagulează, câştigând în dimensiuni şi masă pentru a forma planetesimale, primele părţi solide ale planetelor.

În sistemul nostru solar, aceste minerale cristaline, care ulterior au dat naştere unor planete precum Pământul sau nucleul lui Jupiter, au fost prinse în meteoriţi antici. Astronomii le folosesc pentru a data începutul formării colţului nostru al Căii Lactee.

Observând discul din jurul HOPS-315, autorii studiului au găsit dovezi că aceste minerale fierbinţi începeau să se condenseze. Rezultatele lor arată că SiO este prezent în jurul tinerei stele în stare gazoasă, precum şi în aceste minerale cristaline, sugerând că abia începe să se solidifice.

“Acest proces nu a mai fost observat până acum într-un disc protoplanetar şi nici în altă parte în afara sistemului nostru solar”, spune Melissa McClure (SUA), coautoare a studiului.

Aceste minerale au fost identificate pentru prima dată folosind Telescopul Spaţial James Webb (JWST). Oamenii de ştiinţă au observat apoi sistemul cu instrumentul ALMA al ESO din Chile pentru a determina originea exactă a semnalelor chimice.

Ei au descoperit că acestea provin dintr-o mică porţiune a discului din jurul stelei, echivalentă cu orbita centurii de asteroizi care înconjoară Soarele nostru. Acest lucru face din HOPS-315 o oglindă a propriului nostru trecut.

“Acest sistem este unul dintre cele mai potrivite pe care le cunoaştem pentru explorarea unora dintre procesele care au avut loc în sistemul nostru solar”, susţine şi Merel van’t Hoff, profesor la Universitatea Purdue (SUA) şi coautor al studiului.

Sursa: AGERPRES