Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 7:00 (5:00 GMT) și se vor închide la ora locală 20:00 (18:00 GMT).

Președinta în exercițiu, Iliana Iotova, care este în favoarea dialogului cu Moscova și se opune ajutorului militar acordat Ucrainei, este considerată favorita la aceste alegeri.

Conform a patru sondaje publicate de miercuri, lidera, care a sărbătorit sâmbătă împlinirea a 62 de ani, este cotată cu procente cuprinse între 41,1% și 47,3% din intențiile de vot, comparativ cu 27,8% până la 30,6% pentru Andrei Ghiurov, în vârstă de 50 de ani, fost prim-ministru interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreapta și pro-rus Vazrazhdane (Renaștere), Kostadin Kostadinov, este plasat pe locul trei, cu procente cuprinse între 10,2% și 12,8% din intențiile de vot.

Dacă va câștiga, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal la președinția acestei țări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori.

Mai presus de toate, ea ar consolida poziția prim-ministrului Rumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după demisia acestuia pentru a candida la alegerile parlamentare și care pledează, de asemenea, pentru dialog cu Moscova.

Fostă jurnalistă și figură proeminentă în Partidul Socialist, ea a fost membră a Parlamentului European înainte de a fi aleasă vicepreședintă a lui Radev în 2016 și 2021.

Exploatând sentimentul patriotic, ea și-a lansat campania în fața Bisericii de Aur din Veliki Preslav, fosta capitală a Primului Imperiu Bulgar.

De asemenea, ea a îndemnat în repetate rânduri la unitate națională și luptă împotriva sărăciei și a făcut din încheierea războiului din Ucraina o temă centrală, promițând să fie o ”președintă a păcii”.

Fără a pune la îndoială apartenența Bulgariei la UE și NATO, lidera a criticat continuarea ajutorului militar acordat Ucrainei și a pledat pentru negocieri între Moscova și Kiev.

‘Nu avem nevoie de o Coaliție a Voluntarilor pentru Ucraina, ci de o Coaliție pentru Pace în Ucraina’, a declarat ea la un miting, referindu-se la alianța țărilor europene care susțin Kievul.

Pentru Irina Ilieva, o alegătoare în vârstă de 85 de ani, războiul este principala preocupare.

”Indiferent cine va fi ales (…) va trebui să facă tot posibilul pentru a se asigura că problemele sunt rezolvate pașnic”, a declarat această profesoară pensionară la un miting organizat de Iliana Iotova la Dimitrovgrad (sud).

Pe 6 și 13 octombrie, patru nave comerciale au fost atacate de drone în largul coastelor Bulgariei, 21 de persoane fiind date dispărute. Rumen Radev a convocat-o pe ambasadoarea rusă, considerând că atacurile sunt în interesul Moscovei, refuzând în același timp să numească oficial un vinovat, susținând că nu există dovezi concrete.

El a solicitat asistență din partea aliaților săi din NATO, în special pentru a consolida supravegherea aeriană. Un avion de patrulare american P-8 Poseidon a intervenit.

Apropiată din punct de vedere istoric de Rusia, Bulgaria rămâne profund divizată în ceea ce privește relațiile sale cu Moscova.

Un total de 27 de tandemuri de candidați concurează pentru președinție și vicepreședinție în acest prim tur, aproape jumătate dintre aceștia fiind în mod deschis pro-Kremlin.

Potrivit politologului Parvan Simeonov, aceste alegeri prezidențiale pun față în față două viziuni despre Bulgaria: una ”conservatoare, populistă și orientată spre Est” și cealaltă ”occidentală, elitistă și liberală”.

Spre deosebire de Iliana Iotova, Andrei Ghiurov, fost viceguvernator al băncii naționale și fost prim-ministru interimar, și-a declarat dorința de a fi ”un aliat de încredere în cadrul NATO, apărându-ne interesele printr-o pregătire solidă, o diplomație puternică și poziții clare”. El a făcut aceste afirmații miercuri, la Plovdiv, în timpul ultimului său miting de campanie.

Toros Torosian, în vârstă de 57 de ani, galerist și istoric de artă, care a venit să-l asculte, consideră că aceste alegeri sunt ”decisive pentru Bulgaria, pentru copiii noștri și pentru fiecare bulgar”. ”Bulgaria se află într-un moment crucial, deoarece echilibrul puterii se schimbă în favoarea facțiunilor pro-ruse”, a declarat el pentru AFP.

Pentru Vessela Cherneva, director adjunct al Consiliului European pentru Relații Externe, ”în această perioadă de tulburări, președintele bulgar va trebui să aleagă între a satisface interesele Rusiei, Statelor Unite, Turciei și ale altor puteri sau a consolida influența țării sale în cadrul UE prin contribuția la politici europene mai puternice”.

Sursa: AGERPRES