Raportul, sprijinit de Departamentul de Stat al SUA şi publicat marţi, a identificat 314 copii ucraineni duşi în Rusia în primele luni ale războiului din Ucraina, în cadrul a ceea ce autorii spun că a fost un program sistematic, finanţat de Kremlin, de a-i ‘rusifica’.

Reuters menţionează că nu a fost în măsură să confirme în mod independent concluziile raportului.

În martie 2023, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis mandate de arestare pentru preşedintele rus Vladimir Putin şi comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru presupusa crimă de război de deportare de copii ucraineni. La acel moment, Lvova-Belova a declarat că motivele acţiunilor comisiei sale au fost umanitare, pentru a proteja copiii dintr-o zonă unde se desfăşurau acţiuni militare.

Biroul său nu a răspuns deocamdată solicitării Reuters de a comenta, iar Kremlinul a transmis că nu poate răspunde la întrebările trimise luni, invocând o lipsă de timp.

Noul raport de la Yale, trimis Reuters, oferă detalii despre presupusul program de deportare şi persoanele implicate, inclusiv despre ceea ce cercetătorul său principal, Nathaniel Raymond, spune că arată noi legături cu Putin.

Raymond, director executiv al Humanitarian Research Lab de la Yale, a spus că urmează să îşi prezinte concluziile în Consiliul de Securitate al ONU miercuri. Statele Unite deţin în această lună preşedinţia rotativă a Consiliului cu 15 membri.

Potrivit lui Raymond, cercetările oferă dovezi care ar susţine acuzaţii suplimentare din partea CPI împotriva lui Putin de ‘transfer forţat’ de persoane de la un grup naţional şi etnic la altul, şi că raportul dovedeşte că ‘deportarea de copii ucraineni este parte a unui program sistematic, condus de Kremlin’ de a face din ei cetăţeni ai Rusiei.

Transferul forţat de persoane este, în virtutea dreptului internaţional, o crimă împotriva umanităţii. Dat fiind că trebuie să fie la scară largă şi sistematice, crimele împotriva umanităţii sunt în general considerate mai grave decât crimele de război de care este acuzat în prezent Putin pentru presupusă deportare de copii ucraineni, arată Reuters.

Într-un răspuns pentru Reuters, biroul procurorului CPI a spus că raportul de la Yale este util ‘pentru activităţile noastre continuate în acest caz’, dar că nu poate furniza informaţii suplimentare despre acuzaţiile sau acţiunile ce ar putea decurge din activităţile investigative din Ucraina.

Biroul preşedintelui Ucrainei nu a răspuns la solicitări de a comenta, iar biroul procurorului general a transmis că nu are comentarii imediate, adaugă Reuters.

Ca răspuns la acuzaţiile CPI anul trecut, Maria Lvova-Belova a declarat că Rusia nu a mutat pe nimeni împotriva voinţei sale sau a părinţilor ori tutorilor săi legali, al căror consimţământ a fost căutat întotdeauna dacă nu erau dispăruţi.
Potrivit ei, copiii au fost plasaţi la tutori legali temporari şi nu au fost daţi spre adopţie.

Copii identificaţi

Cercetarea se bazează pe date extrase din trei baze de date guvernamentale ruse privind adopţiile într-un interval de 20 de luni. Investigaţia de la Yale a trasat apoi logistica şi finanţarea presupusului program şi a confirmat identităţile a 314 copii, a spus Raymond.

Investigaţia este parte a unei iniţative conduse de Departamentul de Stat sub preşedinţia lui Joe Biden pentru a documenta potenţiale încălcări ale dreptului internaţional şi crime împotriva umanităţii de către Rusia şi forţe aliniate Rusiei în Ucraina.

Nici Departamentul de Stat nu a răspuns deocamdată solicitării Reuters de a comenta.

Copii ucraineni aduşi în Rusia au fost supuşi unei ‘propagande pro-stat şi militarizate’, mai scrie raportul, notând că a documentat o astfel de ‘reeducare patriotică’ în toate centrele unde au fost aduşi iniţial aceştia.

Stephen Rapp, numit de fostul preşedinte american Barack Obama ambasador itinerant pentru crime de război şi ex-procuror la tribunalele internaţionale pentru Rwanda şi Sierra Leone, a examinat raportul şi a declarat pentru Reuters că acesta ‘dovedeşte implicarea lor directă, prin aducerea de modificări la lege şi punerea ei în aplicare pentru a permite şi accelera adopţii coercitive care ar fi fost ilegale în baza legii în vigoare în Rusia în februarie 2022’.

Kievul estimează că, de la începutul invaziei, în jur de 19.500 de copii au fost duşi în Rusia sau în Crimeea ocupată. Maria Lvova-Belova a contestat cifrele Kievului şi i-a cerut să furnizeze dovezi.

Ea a afirmat anterior că 380 de orfani şi copii care nu se aflu în custodia părinţilor au fost daţi în plasament unor familii ruse între aprilie-octombrie 2022.

Zboruri

Potrivit raportului, Rusia a început să ia copii din teritorii ucrainene ocupate în zilele care au precedat declanşarea invaziei în februarie 2022.

Forţele aerospaţiale ale Rusiei şi aeronave sub controlul direct al biroului lui Putin au transportat mai multe grupuri de copii din Ucraina cu avioane de transport militare sub pavilionul Federaţiei Ruse între lunile mai şi octombrie 2022, se mai scrie în text.

Cel puţin două grupuri de copii au zburat cu avioane în administrarea Departamentului de administrare a proprietăţii din cadrul Administraţiei prezidenţiale în mai şi octombrie 2022, se spune în raport.

Copiii ajunşi pe aerodromul militar Şkalovski din afara Moscovei în ziua de 16 septembrie 2022 fuseseră transportaţi din regiunile ucrainene ocupate Doneţk şi Lugansk până la Rostov-pe-Don, în Rusia, nu departe de graniţa cu Ucraina, apoi îmbarcaţi într-un avion cu numărul RA-85123, se spune în raport.

Potrivit acestuia, aeronava este un TU-154 operat de escadrila de zbor 223 a Ministerului rus al Apărării, iar datele de pe site-ul Flightradar24.com confirmă informaţia.

Conform raportului, din cei 314 copii ucraineni identificaţi, 166 au fost daţi în plasament la cetăţeni ruşi. Ceilalţi 148 au fost înscrişi în baze de date de plasament din Rusia, în jur de o treime dintre aceştia fiind acum în plasament la cetăţeni ruşi. Despre restul se ştie că se aflau ultima dată în instituţii din Rusia, mai afirmă raportul citat.

Sursa: AGERPRES