În centrul problemei se află decizia executivului european de a dezgheţa fondurile pentru Budapesta înaintea unui summit crucial privind Ucraina, în decembrie 2023.

Bruxellesul explicase deblocarea fondurilor invocând reformele întreprinse de Ungaria pentru a îndeplini o serie de condiţii care vizează îmbunătăţirea independenţei sistemului judiciar maghiar.

Însă anunţul a stârnit proteste în Parlamentul European, unde unii eurodeputaţi au acuzat Bruxellesul că “a cedat şantajului” din partea lui Viktor Orban, principalul critic al sprijinului pentru Kiev în cadrul UE.

Această opinie a fost împărtăşită în mod clar de Avocata Generală a Curţii de Justiţie a UE, care a criticat Comisia pentru eliberarea acestor fonduri “fără nicio explicaţie”, chiar înainte ca toate reformele maghiare să fie implementate.

Această opinie exprimată de Tamara Capeta este destinată să informeze instanţa din Luxemburg, a cărei hotărâre este aşteptată în lunile următoare.

Cu toate acestea, nu este deocamdată clar care ar fi consecinţele exacte pentru Ungaria în cazul în care Curtea ar urma această opinie.

Contactată de AFP, Comisia Europeană a declarat că “a luat act” de aviz, dând asigurări în acelaşi timp că eliberarea fondurilor pentru Ungaria “s-a bazat pe o evaluare amănunţită”.

Problema este cu atât mai explozivă cu cât premierul ungar se află în plină campanie electorală pentru un nou mandat, alegerile parlamentare fiind programate pentru 12 aprilie.

Consilierul său politic, Balazs Orban, a criticat avizul magistratei, acuzând Bruxellesul că “încearcă să şantajeze” Ungaria din cauza opoziţiei sale faţă de aderarea Ucrainei la UE.

“Este o zi bună pentru statul de drept”, a declarat europarlamentarul Daniel Freund, care a fost puternic implicat în această chestiune.

Dacă instanţa va respecta decizia magistratei, “ar fi un dezastru financiar pentru Orban”, a declarat el pentru AFP.

UE a alocat deja fonduri de 18 miliarde de euro destinate Ungariei în cadrul diferitelor proceduri legate de preocupări privind drepturile persoanelor LGBT+, solicitanţii de azil, precum şi de condiţiile de achiziţii publice şi conflictele de interese.

Sursa: AGERPRES