Grecia şi alte ţări mediteranene au fost atracţii pe durata iernii pentru turiştii din Europa continentală şi înainte de criză, dar de acum şi-ar putea creşte profitul de pe urma crizei gazului.

Pensionarii germani, invitaţi în Grecia

Ministrul grec al turismului a trimis o invitaţie pensionarilor germani care doresc să scape de facturile astronomice de încălzire şi alte costuri mari de trai în iarna viitoare, îndemnându-i să-i viziteze ţara.

Având în vedere că facturile la gaz s-au dublat deja în Germania şi se aşteaptă să crească de şapte ori în următoarea perioadă, Vasilis Kikilias a spus că Grecia oferă căldură, ospitalitate şi preţuri mai mici la alimente şi restaurante.

El a descris gestul ca pe o modalitate de a mulţumi contribuabililor germani care i-au ajutat pe greci să iasă din criza financiară ce a adus Grecia în incapacitate de plată în anii 2010-2011.

În Marea Britanie, ultimele cifre sugerează că facturile la utilităţi ar putea ajunge la 4.200 de lire sterline pe an pentru o gospodărie medie din ianuarie 2023.

Mulţi britanici au de ales între a avea căldură şi electricitate, sau hrană….ori să plece temporar într-o altă ţară.

Britanicii pun asemenea întrebări pe Google. Când Ofgem a majorat plafonul preţului energiei cu 54% în aprilie, căutările pentru „mutare în străinătate” au crescut la nivel record.

Plecarea şi oprirea gazului şi a electricităţii ar putea, teoretic, să-l ajute pe britanicul de rând să economisească cu peste 500 de lire sterline pe lună sau 115 de lire sterline pe săptămână pe durata iernii.

Britanicii eurosceptici caută salvare în UE

În cazul oraşului Malaga, unde temperaturile rareori scad pe durata iernii, apartamentele cu două paturi costă aproximativ 600 euro (507 lire sterline) pe lună. Şi, având în vedere că Spania oferă călătorii gratuite cu trenul până la sfârşitul anului cu multe servicii Renfe (o politică implementată pentru a reduce criza costului vieţii), deplasarea nu-i va costa nimic pe britanici, şi toate acestea fără a lua în considerare preţul mai mic al alimentelor şi al băuturii.

Mulţi lucrători la distanţă fug în străinătate, alăturându-se comunităţii în creştere de „nomazi digitali”.

În rândurile lor se numără editori, jurnalişti, influenceri social-media şi chiar brokeri, care, nu în mod nerezonabil, preferă să simtă nisipul între degetele de la picioare decât să stea într-o cameră rece şi întunecată, uitându-se pe fereastră pentru a admira o ploaie britanică.

NOMAZII DIGITALI

Naţiunile europene se bazează pe beneficiile financiare pe care le aduc aşa-zişii nomazi digitali, mulţi oferind acum vize speciale pentru lucrătorii la distanţă.

Portugalia a fost un pionier timpuriu. Viza sa D7 permite cetăţenilor din afara UE să lucreze de la distanţă în ţară, cu condiţia să nu fie pentru un angajator portughez. În comparaţie cu alte naţiuni, cerinţa de venit minim este scăzută: solicitanţii trebuie să depună doar 8.460 euro pe an într-un cont portughez. Portugalia este, de asemenea, o destinaţie populară pentru mulţi pensionari.

Republica Cehă, Croaţia, Grecia şi Malta (considerat cel mai însorit loc din Europa) au lansat şi ele astfel de vize. Între timp, Italia a mers mai departe, ajutând la plata chiriei unor nomazi digitali, cu condiţia ca aceştia să se stabilească în regiuni depopulate.

SURSA: MEDIAFAX