O mulţime de studii ample, efectuate pe perioade lungi de timp, au arătat că o dietă cu multe alimente ultraprocesate creşte riscul de obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare, depresie şi moarte prematură.
Majoritatea acestor alimente ultraprocesate, cum ar fi băuturile răcoritoare, gustările ambalate dulci şi sărate, margarina, pâinea produsă în cantităţi industriale, tăiţeii instant (supa la plic), cârnaţii, hot dog, mâncărurile prefierte/pregătite pentru încălzire, îngheţata, prăjiturile, produsele de patiserie, amestecurile pentru prăjituri, iaurtul îndulcit, sunt bogate în calorii, grăsimi nesănătoase, zaharuri adăugate şi sodiu, fiind în acelaşi timp sărace în fibre, vitamine şi minerale, de care organismul are nevoie.
Acum, un studiu recent, publicat în jurnalul ştiinţific British Medical Journal, face legătura între un consum ridicat de alimente ultraprocesate şi un risc mai mare de cancer colorectal la bărbaţi.
Alimente minim procesate, procesate şi ultraprocesate
Sistemul NOVA de clasificare a alimentelor clasifică toate alimentele în patru grupe, în funcţie de gradul de procesare a acestora. Prima grupă include „alimente neprocesate (naturale) şi minim procesate”, care sunt alimente naturale modificate prin procese naturale precum uscarea, zdrobirea, filtrarea, prăjirea, fermentarea, pasteurizarea şi congelarea.
Alimentele din grupa a doua sunt „ingrediente culinare prelucrate”, inclusiv uleiuri, untură, zahăr şi sare.
Grupa a treia sunt „alimente prelucrate”, cum ar fi conservele de legume, conservele de fructe în sirop, conservele de peşte în ulei, unele alimente de origine animală prelucrate (şuncă, bacon, pastramă, peşte afumat) şi brânza naturală cu adaos de sare. Aceste alimente sunt obţinute prin adăugarea de ingrediente culinare procesate la alimentele neprocesate şi minim procesate.
Grupa a patra, „alimentele ultraprocesate”, sunt formulări de ingrediente, create de obicei printr-o serie de tehnici industriale. Acestea sunt realizate prin „ruperea” alimentelor întregi, alterarea lor şi apoi recombinarea lor cu aditivi pentru a le face convenabile, atractive şi hipergustoase.
Ce arată cel mai nou studiu realizat pe mai mult de 200.000 de persoane, pe 28 de ani
Pentru acest studiu, cercetătorii de la Universitatea Harvard şi Universitatea Tufts au examinat asocierea dintre alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer colorectal în rândul a 206.248 de bărbaţi şi femei a căror alegeri alimentare şi stare de sănătate au fost monitorizate timp de 28 de ani.
Participanţii au completat chestionare privind dieta la fiecare patru ani şi au oferit informaţii despre starea de sănătate şi stilul de viaţă la fiecare doi ani. Cercetătorii au repartizat alimentele consumate de participanţi unui grup alimentar NOVA.
În timpul studiului au apărut 3.216 cazuri de cancer colorectal.
În general, bărbaţii a căror dietă conţinea cele mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 29% mai mare de a dezvolta cancer colorectal decât cei a căror dietă conţinea cea mai mică cantitate. Nu a existat nicio legătură între alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer la femei.
Cercetătorii au analizat subgrupurile de alimente ultraprocesate şi au descoperit că produsele alimentare gata de consum preparate din carne, carne de pasăre şi fructe de mare, precum şi băuturile îndulcite cu zahăr, au fost legate de un risc mai mare de cancer colorectal la bărbaţi.
Nu este clar de ce nu a fost observată o asociere între alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer de colon la femei. Este posibil ca femeile să facă alegeri de alimente ultraprocesate diferite de cele ale bărbaţilor. Este posibil ca şi hormonii sexuali să joace un rol.
Riscul de cancer colorectal atribuit alimentelor ultraprocesate a fost în mare măsură independent de factori de risc precum indicele de masă corporală şi calitatea slabă a dietei, sugerând că alte aspecte ale alimentelor ultraprocesate sunt de vină în dezvoltarea cancerului de colon.
Alimentele ultraprocesate – aport valoric zero pentru organism
Alimentele ultraprocesate conţin aditivi, cum ar fi emulgatorii şi îndulcitorii artificiali, dintre care unii pot modifica compoziţia microbiomului intestinal într-o direcţie care favorizează inflamaţia.
Potenţiali agenţi cancerigeni se pot forma, de asemenea, în timpul procesării alimentelor. Acrilamida (compus chimic), de exemplu, poate fi produsă atunci când alimentele sunt încălzite la temperaturi ridicate (de exemplu cartofi prăjiţi, chipsuri de cartofi, produse din cereale), a fost asociată cu creşterea stresului oxidativ şi a inflamaţiei în organism.
Alimentele ultraprocesate pot conţine, de asemenea, contaminanţi care sunt transferaţi din ambalajul lor din plastic, cum ar fi bisfenol A. Apoi, în timpul procesării, aceste alimente sunt lipsite de fitochimicale protectoare şi de substanţele nutritive care se găsesc în alimentele integrale.
Ce e de făcut
Cele mai recente descoperiri se adaugă la studiile tot mai numeroase care arată că atât calitatea nutriţională, cât şi gradul de procesare a alimentelor trebuie luate în considerare atunci când se evaluează relaţia dintre alimentaţie şi sănătate şi când se revizuieşte dieta. Se înregistrează unele progrese în anumite ţări. Ghidul alimentar al Canadei, de exemplu, actualizat în 2019, recomandă limitarea aportului de alimente puternic procesate.
E recomandat să faceţi o listă cu alimentele ultraprocesate pe care le consumaţi în mod regulat. Puneţi în aplicare strategii pentru a le cumpăra mai rar şi a le înlocui cu alimente sănătoase şi gustoase.
Apoi, puteţi alege să faceţi în casă ce cumpăraţi de obicei din comerţ: sos pentru salate (e nevoie de ulei de măsline, zeamă de lămâie, puţin muştar Dijon şi un sirop dulce precum cel de curmale sau agave – le puneţi într-un borcan şi agitaţi energic), clătite, legume/carne la cuptor în loc de tigaia cu ulei etc.
Nu în ultimul rând, alegeţi gustări integrale şi minim procesate, cum ar fi popcorn, fructe uscate integrale şi neîndulcite, nuci şi iaurt simplu. Cât mai des posibil, alegeţi alimente cu ingrediente pe care le-aţi găsi în propriul dulap şi frigider.
SURSA: MEDIAFAX
Trimite articolul
X
lex says: prevenția e programul de colonoscopie gratuita pacienților din grupe de risc, evident nefinanat de Ministerul sănătății..precum testul Papanicolau,pe bani, radiogarii pulmonare pe bani, analize pe bani
cotizam ca tampitii…
și se dau exemple.alimente ..ev.mediu
coman sava says: Vom mânca gândaci și lăcuste și tot felul de gângănii, din mediu natural, crascute fără concentrate.
Cristian 
mao tse tung says: Se vorbeste de toate astea de parca ar fi perfect normal si firesc sa se comercializeze astfel de alimente.
Sattan666 
