Propunerea de buget formulată de Londra, deţinătoarea preşedinţiei în exerciţiu, a nemulţumit pe toată lumea. Britanicii nu renunţă la rabatul considerabil de care beneficiază la finanţarea bugetului, şi porpun fondfuri structurale mai mici pentru cei 10 noi membrii, inclusiv pentru România şi Bulgaria, care vor adera la UE în 2007.
Cea mai neplăcută consecinţă a unui posibil eşec al Consiliului European de iarnă ar fi subminarea încrederii în capacitatea blocului de 25 de state de a lucra împreună. Diplomaţii europeni şi membrii Comisiei deopotrivă consideră, în plus, că tensiunea care se va crea între guverne va face mult mai dificil de adoptat alte decizii dificile în viitor.
Criza de încredere, generată de eşecul summit-ului UE din primăvară, şi respingerea Constituţiei în Olanda şi Franţa, se agravează. O altă consecinţă a eşuării summit-ului este că infuzia de fonduri către noile state membre europene ar putea fi amânată după 1 ianuarie 2007. Asta în condiţiile în care multe proiecte au nevoie de mai bine de 15 luni de pregătire înainte de a intra în finanţare. Negocierile asupra bugetului vor continua sub preşedinţia austriacă.
În cazul în care şi Austria eşuează , sarcina Finlandei, care va prelua negocierile din vara lui 2006, va fi şi mai dificilă.
În cazul în care acordul asupra bugetului pe 2007-2013 nu se realizează la Bruxelles, zilele acestea, se conturează clar două scenarii. Primul: actualul buget al Uniunii Europene, pe 2000-2006, s-ar putea prelungi şi în următoarea perioadă bugetară, dacă Parlamentul european agreează această posibilitate.
Al doilea scenariu: în caz de eşec al discuţiilor privind bugetul pe termen lung, nu va mai exista un buget multi-anual.
În acest caz, Uniunea va reveni la bugetarea anuală, o soluţie pe care nimeni nu o doreşte. Aplicarea acestui sistem va face însă extrem de dificilă finanţarea proiectelor multi-anuale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!