Haga. Președintele american a semnat joi un ordin executiv care interzice intrarea în SUA a conducerii, angajaților și agenților Curții, și înghețarea tuturor activelor acestora din Statele Unite.

Potrivit comunicatului difuzat de Casa Albă, CPI „a angajat acțiuni ilegale și fără fundament împotriva Americii și a aliatului nostru Israel”, referiri la anchetele CPI cu privire la presupuse crime de război ale unor soldați americani în Afganistan și ale unor militari israelieni în Fâșia Gaza.

Într-un comunicat emis vineri, CPI (cu sediul la Haga) condamnă acest ordin executiv ce vizează „să impună sancțiuni funcționarilor săi și să-i afecteze activitatea judiciară independentă și imparțială”.

„Curtea își susține ferm personalul și se angajează să continue să facă justiție și să redea speranța milioanelor de victime nevinovate ale atrocităților din lume”, adaugă instanța de la Haga.

În timp ce Israelul, prin ministrul său de externe, a salutat decizia luată contra CPI, instanță care nu are „nicio legitimitate”, ONU și state europene au protestat cu putere.

„Regretăm profund sancțiunile individuale anunțate ieri împotriva personalului Curții și cerem Statelor Unite revenirea asupra acestei măsuri”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru drepturile omului, Ravina Shamdasani.

„Susținem deplin munca independentă a Curții”, un „element esențial al infrastructurii drepturilor omului”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Olanda, unde se află sediul CPI, și-a exprimat regretele după anunțarea ordinului american. „Activitatea Curții este esențială pentru lupta contra impunității”, a notat ministrul de externe, Caspar Veldkamp, pe platforma socială X.

La Paris, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, citat de Reuters, a declarat că Franța își reafirmă sprijinul față de CPI și se va mobiliza împreună cu parteneri ai săi astfel încât Curtea să își poată continua misiunea într-un mod independent și imparțial.

În Germania, cancelarul Olaf Scholz a criticat și el sancțiunile. „Nu cred că este corect să impui sancțiuni CPI”, a spus Scholz cu prilejul unui eveniment de campanie electorală la Ludwigsburg. „Este perfect în regulă să te superi și să discuți în contradictoriu, dar sancțiunile sunt un lucru greșit”, a adăugat cancelarul.

În schimb, ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a considerat total de înțeles decizia președintelui Trump. Într-o postare pe Facebook, citată de MTI, Szijjarto a scris că CPI se transformase într-o „unealtă politică părtinitoare care a discreditat întregul sistem de justiție internațional și a contribuit la creșterea incertitudinii în părți ale lumii care se află deja într-o situație dificilă”. Ministrul a adăugat că Ungaria este în curs de reevaluare a relației sale cu CPI.

Potrivit unor experți consultați de AFP, sancțiunile americane ar putea avea un efect paralizant asupra activităților CPI.

Interdicția de intrare în SUA pentru personalul Curții poate complica munca CPI, iar instituțiile financiare ar putea refuza să lucreze cu CPI, de teama represaliilor americane.

Sancțiunile ar putea, de asemenea, să afecteze operațiunile tehnice și informatice ale Curții, inclusiv strângerea de probe. Există temeri că până și victime ale unor atrocități ar putea ezita să se manifeste, adaugă France Presse.

Sursa: AGERPRES