După trei ore şi jumătate de dezbateri aprinse într-o sală arhiplină asupra unei moţiuni de cenzură susţinută de parlamentari ai opoziţiei de stânga şi de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională – camera inferioară a parlamentului francez – şi-au retras sprijinul pentru premierul Michel Barnier.

Acesta este acum obligat să îşi prezinte demisia şi pe cea a guvernului preşedintelui Emmanuel Macron. Abia întors dintr-o vizită de stat în Arabia Saudită, Emmanuel Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Răsturnarea guvernului, care a fost precipitată de o luptă privind bugetul de austeritate al lui Barnier, aruncă unul dintre cei mai puternici actori europeni într-o turbulenţă politică mai profundă, pe fondul unor provocări economice majore. Conform Constituţiei Franţei, nu pot fi organizate noi alegeri parlamentare decât la un an după ultimul vot din iulie, scrie DPA.

Niciunul dintre blocurile politice nu deţine majoritatea absolută în parlament, ceea ce înseamnă că este puţin probabil să poată fi format un guvern mai puternic decât unul minoritar.

Barnier, un politician francez conservator veteran, cunoscut pentru faptul că a condus negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din bloc, a fost ales de Macron pentru a fi prim-ministru în septembrie. Barnier a preluat funcţia după săptămâni de incertitudine provocate de decizia lui Macron de a organiza alegeri parlamentare anticipate în iunie şi iulie, în încercarea de a-şi consolida sprijinul.

Înfrângerea sa de miercuri era aşteptată şi a venit după ce alianţa de stânga Noul Front Popular (NFP) şi Adunarea Naţională (RN) a lui Marine Le Pen au depus moţiuni de cenzură împotriva sa. Prima moţiune votată de parlamentari – şi cea care a dus la căderea guvernului – a venit din partea alianţei de stânga. Aceasta a trecut cu sprijinul partidului lui Le Pen.

Moţiunea a fost depusă după decizia de luni a premierului de a utiliza puteri speciale pentru a promova o parte a bugetului său pentru 2025 – care prevede creşteri de taxe şi reduceri ale cheltuielilor guvernamentale – fără aprobarea Parlamentului.

Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş care afectează acţiunile şi obligaţiunile franceze şi creşte costurile de împrumut. Ţara cheltuieşte 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobânzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decât cheltuieşte pentru apărare sau pentru învăţământul superior, după cum a spus Barnier în intervenţia pe care a avut-o înainte de vot.

După prăbuşirea guvernului german luna trecută, doi dintre principalii actori ai Europei ar putea ajunge acum la un impas politic din cauza crizelor interne, comentează DPA.

Sursa: AGERPRES