“Câteva zeci de mii de luptători pe deplin pregătiţi sunt gata să muncească şi sunt dispuşi să-şi apere patria (în Ucraina), dar din cauza unor circumstanţe bine cunoscute deocamdată nu ne lasă”, a declarat un reprezentant al Wagner într-o înregistrare audio reprodusă de portalul Başnie Istorii.

Reprezentantul Wagner, care nu a fost identificat, adaugă că wagneriţii sunt acum nevoiţi să îşi caute de lucru în Africa şi Orientul Mijlociu, dar “nici acolo situaţia nu este uşoară”.

“Ne confruntăm cu o concurenţă dură din partea Ministerului Apărării şi a Gărzii Naţionale care planifică şi încearcă să acceseze (acele zone) cu activităţi similare cu ale noastre”, a subliniat reprezentantul Wagner.

El a explicat că Prigojin a abordat această problemă în ultima sa deplasare în Africa, unde mai multe ţări s-au arătat interesate de serviciile sale, deşi în prezent aceste viitoare contracte ”sunt în aer”.

“Vom încerca să găsim de lucru pentru membrii noştri. Când şi cât, nu ştim. Prin urmare, aşteptaţi sau căutaţi un alt loc de muncă. Urmăriţi îndeaproape situaţia internaţională. Dacă echipa noastră primeşte permisiunea de a se întoarce în zona operaţiunii militare speciale (în Ucraina), atunci vom relua în mod activ recrutarea de bărbaţi. Va fi de lucru”, a comentat el.

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a descris pe wagneriţi drept eroi după ce aceştia au capturat, în luna mai, oraşul ucrainean Bahmut, în regiunea Doneţk.

Însă grupul Wagner a căzut în dizgraţie după ce a organizat o rebeliune armată eşuată pe 23 şi 24 iunie, care s-a încheiat cu un acord de transferare a mercenarilor în Belarus.

Cu câteva săptămâni înainte de a muri, Prigojin a recunoscut că Wagner nu va mai lupta în Ucraina şi a anunţat reluarea activităţilor pe continentul african.

Cu toate acestea, la întoarcerea din Africa, Prigojin a călătorit la Moscova şi avionul privat în care zbura s-a prăbuşit pe 23 august, la 300 de kilometri de capitală.

Deocamdată nu se cunosc cauzele dezastrului aviatic, cu toate că susţinători ai lui Prigojin, opoziţia din exil şi presa occidentală îl acuză pe Putin că a dat ordinul de lichidare a şefului Wagner, lucru pe care Kremlinul l-a negat categoric.

Potrivit diverselor surse, unii wagneriţi au părăsit teritoriul belarus – deşi Minskul susţine că mercenarii ruşi nu au plecat nicăieri -, iar alţii au plecat în vacanţă.

Anumiţi experţi consideră că Wagner nu mai există ca organizaţie de mercenari, cu atât mai mult cu cât Putin a semnat un decret prin care toţi paramilitarii şi voluntarii erau obligaţi să jure credinţă drapelului Rusiei. Însă sunt şi voci care spun că Wagner reprezintă încă o ameninţare, fie în Ucraina, Belarus sau Africa.

Prigojin a fost înmormântat în ajun la Sankt Petersburg, oraşul său natal şi cartierul general al Grupului Wagner, în secret şi sub stricte măsuri de securitate.

După cum a relatat miercuri Moscow Times, decizia de a organiza o înmormântare secretă a fost luată de Kremlin şi de Serviciul Federal de Securitate (FSB).

Sursele citate de mass-media subliniază că Kremlinul nu l-a iertat niciodată pe Prigojin, nu atât pentru “trădare”, cât pentru “umilinţa” pe care a presupus-o revolta armată, care l-a plasat pe Putin într-o poziţie de slăbiciune în ochii armatei şi a cetăţenilor ruşi.

Sursa: AGERPRES