Principalul punct de divergenţă este acoperirea deficitului în bugetul pentru anul 2025, în timp ce Germania trece prin al doilea an de recesiune şi mai multe sectoare ale economiei germane se află în criză şi anunţă concedieri, cum este cazul sectorului auto.

În acest timp, partidele din coaliţie insistă fiecare pe propriile teme. Astfel, social-democraţii se axează pe priorităţile lor sociale, Verzii pe politicile de combatere a schimbărilor climatice, iar liberalii cer rigoare în cheltuielile bugetare. Alte divergenţe au fost provocate de chestiunea migraţiei, pe fondul ascensiunii extremei drepte.

“De prea multe ori, el mi-a trădat încrederea” şi a dat “ultimatum-uri”, a susţinut la o conferinţă de presă cancelarul Scholz, referindu-se la Christian Lindner, care conduce partidul liberal FDP. “Nu mai există suficientă încredere pentru a continua cooperarea”, a mai motivat cancelarul social-democrat.

În continuare, el a anunţat că la jumătatea lunii ianuarie va supune guvernul său minoritar unui vot de încredere în parlament, iar dacă-l va pierde “cel mai târziu la sfârşitul lunii martie” vor avea loc alegeri anticipate la nivel federal, cu şase luni mai devreme înaintea alegerilor care erau programate la termen pentru luna septembrie.

Toamna aceasta, toate cele trei formaţiuni din coaliţia de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii conduşi de Robert Habeck şi de titulara Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta au obţinut rezultate record.

De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare.

Sursa: AGERPRES