„Statele Unite sunt partenerul nostru valoros, dar, în acelaşi timp, există o enormă politică economică protecţionistă”, a declarat Christian Lindner într-un interviu acordat publicaţiei Die Welt, conform site-ului Tagesschau.de.

Christian Lindner a subliniat că Guvernul de la Berlin va trebui să acţioneze în relaţia cu Administraţia de la Washington pentru protejarea intereselor Germaniei şi pentru evitarea efectelor negative asupra relaţiilor comerciale. Germania nu are niciun interes să ajungă la un conflict comercial cu Statele Unite, de aceea este necesară diplomaţie economică, a subliniat Lindner. „Este necesară îmbunătăţirea capabilităţilor concurenţiale. Şi trebuie să înţelegem că solicitările din ce în ce mai mari ale Uniunii Europene în politicile economice din domeniul energiei sunt la fel de periculoase ca acţiunile Statelor Unite de distorsionare a competiţiei”, a afirmat ministrul de Finanţe de la Berlin.

Biden s-a declarat încrezător că SUA şi UE vor depăşi disputele privind subvenţiile acordate de Washington

Preşedintele american, Joseph Biden, s-a declarat încrezător joi, cu ocazia întâlnirii cu omologul său din Franţa, Emmanuel Macron, că Statele Unite şi Uniunea Europeană vor depăşi disensiunile generate de subvenţiile masive pregătite de Washington, considerate de Bruxelles practici neconcurenţiale. „Am avut o discuţie detaliată despre Legea privind Reducerea Inflaţiei (IRA). (…) Statele Unite şi Europa au obiectivul comun de a face investiţii îndrăzneţe, inclusiv în energie curată, pentru a face faţă provocărilor generate de criza climatică şi pentru a construi industria viitorului, inclusiv prin producţia de baterii şi de hidrogen curat. Am stabilit să discutăm acţiuni practice pentru a ne coordona şi a ne alinia abordările, astfel încât să consolidăm şi să securizăm reţelele de aprovizionare, producţia şi proiectele inovatoare, pe ambele maluri ale Atlanticului”, a afirmat Biden, potrivit agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată la Casa Albă alături de Emmanuel Macron.

„Le cerem echipelor noastre să continue activităţile pe această temă, în cadrul consultărilor SUA-UE aflate în curs. Cred că putem depăşi unele diferenţe care există, sunt încrezător”, a subliniat liderul de la Casa Albă.

Bruxellesul şi Washingtonul au creat un grup special de lucru pentru abordarea efectelor Legii americane privind Reducerea Inflaţiei (IRA), care prevede alocarea unor subvenţii ecologice în valoare de 369 de miliarde de dolari (354,6 miliarde de euro) şi stimularea achiziţiilor de produse americane. Statele din cadrul Uniunii Europene sunt preocupate de lipsa de progrese în negocierile cu Washingtonul pentru depăşirea disensiunilor. Jozef Sikela, ministrul Comerţului din Cehia, ţară care deţine Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a declarat săptămâna trecută că naţiunile UE aşteaptă soluţii până la următoarea sesiune a Consiliului bilateral pentru Comerţ şi Tehnologie, programată pe 5 decembrie.

„Ceea ce este important pentru noi este că Statele Unite conştientizează preocupările noastre, iar grupul de lucru trebuie să furnizeze o soluţie acceptabilă pentru ambele părţi. Ne vom concentra pe identificarea anumitor soluţii până la reuniunea din 5 decembrie”, a declarat Jozef Sikela vinerea trecută. Afirmaţiile reprezentantului Preşedinţiei cehe a Consiliului UE reflectă frustrarea din ce în ce mai mare a Uniunii Europene privind amploarea schemei de subvenţii din Statele Unite şi preocupările că eşecul în obţinerea unor termeni mai buni pentru UE riscă să genereze o dispută gravă, într-un moment în care ambele părţi trebuie să prioritizeze unitatea transatlantică în contextul invaziei Rusiei din Ucraina.

Legea americană pentru Reducerea Inflaţiei (IRA) prevede credite fiscale şi subvenţii destinate clienţilor şi companiilor din SUA pentru produse precum maşini electrice, turbine eoliene şi utilizarea hidrogenului ecologic, în contextul în care Statele Unite vor să reducă emisiile poluante şi să creeze locuri de muncă. Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, dar numeroase companii europene au semnalat deja că vor opta pentru a face investiţii în SUA, în detrimentul Uniunii Europene. Unele state UE, printre care Franţa, cer Bruxellesului, conform cotidianului Financial Times, să riposteze printr-un sistem european de subvenţii masive, iar ideea pare a fi susţinută de Germania.

Berlinul are obiecţii şi privind planul Uniunii Europene de plafonare a preţului la gaze

Statele europene nu au reuşit încă să depăşească disensiunile privind un mecanism de plafonare a tarifelor la gaze, iar o nouă reuniune pe această temă va avea loc în decembrie. Grecia, Italia, Spania, Belgia şi Polonia cer plafonarea preţurilor la gaze, dar întâmpină opoziţia Germaniei şi Olandei, care se tem că introducerea unui mecanism de limitare a preţurilor va deregla piaţa.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat o propunere formală privind crearea unui mecanism temporar de plafonare a tarifelor la gaze în spaţiul Uniunii Europene, o idee întâmpinată cu reticenţă de Germania şi de alte state. Mecanismul de corecţie a pieţei fusese agreat de principiu pe 21 octombrie de Consiliul European, dar trebuie aprobat formal de Consiliul Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus plafonarea preţurilor la gaze timp de un an, începând din ianuarie 2023, în sistemul de referinţă european TTF, bursa de gaze cu transferuri de titluri. Proiectul mecanismului de corecţie a pieţei prevedea introducerea unui plafon de siguranţă al preţurilor de 275 euro/MWh pentru instrumentele financiare derivate TTF. Mecanismul urma să fie activat atunci când tariful instrumentelor financiare derivate TTF depăşea 275 euro/MWh timp de două săptămâni şi când apărea o diferenţă de 58 de euro în raport cu media preţului la gaz lichefiat (GNL) timp de zece zile.

Guvernele din Spania şi Franţa au semnalat că propunerea Comisiei Europene privind plafonarea tarifelor la gaze nu întrunea condiţiile pentru a fi aplicată, exprimând temeri că ar putea genera efecte adverse pe piaţa de profil.

Germania, susţinută de alte state UE, a semnalat că se opune plafonării preţurilor la energie la nivelul Uniunii Europene. „Stabilirea prin lege a unui plafon al tarifelor generează riscul ca producătorii de gaz să vândă unde doresc, astfel că noi, europenii, nu vom primi mai mult gaz, ci mai puţin”, afirma cancelarul Olaf Scholz în octombrie, înainte de summitul UE care a agreat în principiu crearea unui astfel de mecanism. Sistemul nu va putea fi implementat fără aprobarea în unanimitate de către Consiliul UE.

Pe de altă parte, cancelarul Olaf Scholz a fost nevoit să justifice în mai multe rânduri decizia Germaniei de a plafona preţul gazelor pe plan intern prin compensaţii în valoare de 200 de miliarde de euro, o măsură contestată de Comisia Europeană, de Franţa şi Polonia. Scholz a reamintit că Franţa, Italia şi Spania au adoptat măsuri similare.

Sursa: Mediafax