“Rusia şi China şi-au extins vertiginos în ultimii ani capacităţile de război spaţial: pot interfera cu sateliţi, îi pot orbi, îi pot redirecţiona sau îi pot distruge cu forţa cinetică. În spaţiu nu există frontiere şi nici continente. Acolo, Rusia şi China sunt vecinii noştri direcţi”, a spus ministrul german la al treilea congres spaţial al Asociaţiei Federale a Industriei Germane (BDI) la Berlin.

El a subliniat că “atacurile de interferenţă” nu sunt îndreptate doar împotriva forţelor armate ale unei ţări anume, ci şi împotriva economiei şi societăţii în ansamblu. Acelaşi ministru a reamintit că, chiar înainte de începerea războiului ruso-ucrainean, a existat un atac cibernetic rusesc împotriva reţelei de sateliţi ViaSat, care a paralizat o mare parte din comunicaţiile acesteia.

La mai mult de trei ani de atunci, “ameninţarea actuală merge mult mai departe”, a susţinut ministrul german al apărării. Făcând o paralelă cu principiul infanteriei uşoare şi al trupelor de vânători de munte care afirmă că “acela care controlează înălţimile controlează şi văile”, el a spus că, dacă situaţia din spaţiu ar putea fi reprezentată pe o hartă, am vedea că acum “Rusia şi China ocupă deja dealuri şi munţi cu importanţă strategică în spaţiu”.

“În timp ce eu vorbesc aici ne survolează în total 39 de sateliţi de recunoaştere chinezi şi ruşi. Rezultatele monitorizărilor făcute de aceştia sunt transmise în timp real” şi în plus China efectuează cu sistemele sale spaţiale manevre de apropiere extrem de agile şi dinamice, iar “dacă am asimila aceste proceduri tactice forţelor aeriene, am putea vorbi despre exerciţii de luptă aeriană”, a insistat ministrul german.

La rândul ei, a continuat Boris Pistorius, Rusia îşi poziţionează sateliţii de recunoaştere în imediata apropiere a sistemelor spaţiale ale forţelor armate germane şi ale naţiunilor aliate. În prezent, doi sateliţi IntelSat ai armatei germane “sunt urmăriţi de doi sateliţi de recunoaştere ruşi Luch-Olymp”, a susţinut el.

“Aceasta arată cât de aproape suntem în prezent de situaţii de pericol real”, a încercat ministrul german să-şi demonstreze afirmaţiile, făcând trimitere şi la secretarul general al NATO, Mark Rutte, care în urmă cu câteva luni şi-a exprimat îngrijorarea că Rusia ar putea lua în considerare plasarea de arme nucleare în spaţiu pentru a ataca sateliţi.

“Ca să fie foarte clar: comportamentul Rusiei este, de asemenea – şi mai ales – în spaţiu, o ameninţare fundamentală pentru noi toţi. O ameninţare pe care nu o mai putem ignora”, a insistat Pistorius.

Pentru prea mult timp problemele spaţiale au fost privite ca fiind ceva îndepărtat sau futurist, deşi “ameninţările sunt deja aici”, “de aceea trebuie să acţionăm rapid, în politică, în forţele armate şi de asemenea în cooperarea cu economia”, a indicat el.

Dar “numai împreună cu partenerii noştri europeni şi transatlantici putem construi o arhitectură de securitate credibilă în spaţiu”, iar “Germania este dispusă să îşi asume o responsabilitate mai mare, ca avangardistă printre naţiunile europene” la acest capitol, prin urmare Berlinul va aloca 35 de miliarde de euro până în anul 2030 pentru proiecte de consolidare a sistemelor spaţiale de combatere a interferenţelor şi atacurilor şi de îmbunătăţire a monitorizării pe orbită cu radare, telescoape şi desfăşurarea viitoare a unor sateliţi gardian, a anunţat ministrul german.

“În plus, trebuie să creăm redundanţe prin intermediul unor constelaţii multiple de sateliţi interconectaţi şi să discutăm de asemenea despre capacităţile ofensive”, a mai indicat el.

Ţările occidentale, de o parte, şi Rusia şi China, de cealaltă parte, se acuză reciproc că încearcă să militarizeze spaţiul, alimentând riscul confruntării şi al unei curse a înarmării în cosmos, un domeniu care decenii la rând a fost în mare parte unul al cooperării paşnice.

De pildă, preşedintele american Donald Trump a anunţat intenţia ca SUA să realizeze un sistem antirachetă futurist, denumit Domul de Aur, pe care Rusia îl consideră o încercare de a reînvia proiectul “Războiul Stelelor” al preşedintelui Ronald Reagan din anii ’80.

Sursa: AGERPRES