SUA. Acest protocol va fi semnat vineri la Geneva. Conform Teheranului, negocierile vor începe într-un termen de 60 de zile în vederea ajungerii la un acord definitiv, iar patru subiecte de discuție vor fi pe masă: ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului, problema nucleară, reconstrucția țării și „implementarea unui mecanism de monitorizare” a angajamentelor asumate.

Mai multe subiecte reprezintă de decenii o sursă de tensiuni și ostilitate între Washington și Teheran.

Programul nuclear

Israelul și Statele Unite acuză Iranul că reprezintă o amenințare nucleară, justificând astfel atacul lor asupra țării din 28 februarie.

Teheranul își revendică dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri civile, dar neagă că ar dori să se doteze cu arma atomică.

Președintele american, Donald Trump, care a susținut mult timp poziția „îmbogățirii zero”, o linie roșie pentru Iran, a afirmat sâmbătă că iranienii „nu mai vor arme nucleare”.

În iunie 2025, în timpul războiului de 12 zile declanșat de un atac israelian împotriva Iranului, Statele Unite au bombardat trei situri la Fordo, Natanz și Isfahan, Donald Trump lăudându-se atunci că a anihilat programul nuclear al țării.

Amploarea exactă a pagubelor nu este cunoscută, iar Iranul invocă probleme de securitate pentru a refuza accesul la situri.

O mare incertitudine planează de atunci asupra sorții rezervelor de peste 400 de kilograme de uraniu înalt îmbogățit pe care le deține Iranul. Acestea au fost văzute pentru ultima dată pe 10 iunie 2025 de către inspectorii AIEA, organismul ONU de supraveghere nucleară.

Donald Trump a afirmat sâmbătă că americanii vor merge „când totul va fi calm (…) să recupereze praful nuclear” pentru a-l dilua și distruge în Iran sau în Statele Unite, a precizat el.

Iranul a preconizat, sub rezerva unor condiții, diluarea la fața locului a acestor stocuri.

Strâmtoarea Ormuz

De la începutul războiului, Iranul blochează această cale maritimă crucială prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile consumate în întreaga lume.

„Autorizez pe deplin redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe de trecere și, în paralel, ridicarea imediată a blocadei navale americane. Nave din întreaga lume, porniți motoarele. Să curgă petrolul în valuri!”, a salutat duminică seară președintele american, Donald Trump.

Potrivit acestuia, redeschiderea va avea loc „imediat după semnarea acordului vineri, pentru a permite deminarea”.

Iranul, care consideră strâmtoarea drept „unul dintre principalele instrumente ale descurajării (sale)” de la începutul războiului, nu a comunicat pe această temă imediat după anunțarea acordului.

Rachete

Iranul a lansat în timpul războiului sute de rachete și mii de drone asupra Israelului, a țărilor din Golf și a bazelor americane din Orientul Mijlociu, ca represalii la atacarea teritoriului său.

Aceste rachete, concepute inițial de Iran pentru a compensa slăbiciunea flotei sale aeriene în timpul războiului împotriva Irakului (1980-1988), au continuat de atunci să câștige în rază de acțiune și precizie.

Israelul, situat la aproximativ 1.500 de kilometri de Iran, consideră de mult timp acest arsenal o amenințare existențială din partea inamicului său de moarte.

Înainte de război, Statele Unite încercaseră să impună programul balistic ca un alt subiect al negocierilor. În zadar, Teheranul refuză orice discuție privind capacitatea sa de descurajare.

Active blocate

Iranul face de zeci de ani obiectul unor sancțiuni americane care îi penalizează economia și tranzacțiile internaționale. În plus, țara și-a văzut activele din străinătate înghețate în urma Revoluției Islamice din 1979.

În absența unor date oficiale, presa locală a estimat recent aceste active la o valoare cuprinsă între 100 și 123 de miliarde de dolari.

Iranul a condiționat orice acord cu Statele Unite de deblocarea unei părți din aceste active.

Agenția iraniană de presă Mehr a prezentat luni un text, descris ca fiind protocolul de acord în 14 puncte dintre Iran și Statele Unite, în care o clauză prevede eliberarea imediată a 12 miliarde de dolari din activele înghețate.

Documentul publicat de Mehr prevede „deblocarea a 24 de miliarde de dolari din activele iraniene înghețate în timpul perioadei de negociere de 60 de zile” care începe după încheierea protocolului de acord. „Jumătate din această sumă trebuie pusă la dispoziția Iranului înainte de începerea negocierilor”, precizează textul care nu a fost confirmat oficial.

Într-un comunicat comun, Regatul Unit, Franța, Germania și Italia s-au declarat luni„dispuse să ridice sancțiunile relevante ca răspuns la măsuri clare și verificabile din partea Iranului cu privire la programul său nuclear”.

Sursa: AGERPRES