La începutul lunii iunie, ministrul de externe islandez Thórdís Gylfadóttir a apreciat că “situaţia actuală” nu permite micii reprezentanţe diplomatice “să opereze în Rusia”.

Mica ţară nordică este prima din Europa care ia o astfel de măsură de la începutul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, notează AFP.

Reykjavikul ar ţinut să precizeze că nu este vorba despre o rupere a relaţiilor diplomatice între cele două ţări.

“De îndată ce condiţiile vor permite, Islanda va acorda prioritate reluării activităţii ambasadei sale la Moscova”, a precizat marţi diplomaţia islandeză într-un comunicat.

Reprezentarea va fi asigurată de acum de Ministerul Afacerilor Externe de la Reykjavik.

La o zi după anunţul făcut de Reykjavik în iunie, Moscova a denunţat o “acţiune antirusă” şi a promis să riposteze.

“Vom ţine cont de această decizie inamicală când ne vom stabili relaţiile cu Islanda în viitor”, a denunţat Ministerul rus de Externe.

Această ţară nordică, cu 375.000 de locuitori, are o ambasadă la Moscova din 1944, cu o pauză între 1951 şi 1953.

Islanda a fost un loc simbolic de întâlnire între Est şi Vest la sfârşitul Războiului Rece, capitala sa găzduind în 1986 un summit între preşedintele american Ronald Reagan şi liderul sovietic de la acea vreme Mihail Gorbaciov.

Sursa: AGERPRES