“Statele semnatare ale Statutului de la Roma (actul fondator al CPI, semnat de toate statele UE, n.red) sunt obligate să aplice decizia instanţei. Acesta lucru nu este ceva opţional”, a indicat Josep Borrell în timpul unei vizite în Cipru. Acelaşi obligaţii le revin ţărilor care aspiră să adere la UE, a completat el.
“De fiecare dată când cineva nu este de acord cu politica vreunui guvern israelian este acuzat de antisemitism”, a remarcat Borrell, cunoscut pentru poziţiile sale foarte critice la adresa Israelului, dar nu întotdeauna împărtăşite de statele UE şi de instituţiile europene, de când armata israeliană a lansat în octombrie anul trecut în Fâşia Gaza o ofensivă sângeroasă în care au fost ucişi până în prezent peste 44.000 de palestinieni, după un atac al mişcării Hamas care a ucis circa 1.200 de persoane în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023.
“Eu am dreptul să critic deciziile guvernului israelian, fie că este vorba despre Netanyahu sau altcineva, fără să fiu acuzat de antisemitism”, a mai spus Borrell, care a deplâns faptul că statele “membre ale UE sunt profund divizate în faţa deciziilor Curţii Penale Internaţionale”.
“Este vorba despre o decizie juridică, nu politică, şi nu are nimic antisemit”, a insistat el.
“Atunci când Curtea (Penală Internaţională), creată cu sprijinul clar al multor membri ai UE, a cerut arestarea lui Putin (preşedintele rus Vladimir Putin, n.red), mulţi au aplaudat, iar acum aceleaşi voci rămân tăcute” după ce aceeaşi instanţă a cerut arestarea premierului israelian Netanyahu, a mai remarcat Josep Borrell.
După anunţarea sentinţei CPI, premierul ungar Viktor Orban a declarat că Netanyahu este binevenit într-o vizită în Ungaria, asigurându-l că nu riscă arestarea. Ungaria nu este însă singura ţară din UE care a sugerat că nu va pune în practică mandatul de arestare dacă premierul israelian sau fostul său ministru al apărării ar fi prezenţi pe teritoriile lor. Guvernul german, de pildă, a transmis că este “dificil de imaginat” că l-ar putea aresta pe Netanyahu.
“Această poziţie este de asemenea rezultatul istoriei germane”, a recunoscut purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, referindu-se astfel la Holocaust.
Sursa: AGERPRES
Trimite articolul
X
Cetatean says: Deci, cei care au fost agresati, dupa d-l Borell, nu au dreptul sa se apere. Chiar ca lumea (in speta, conducerea UE) aluat-o razna !
-
Anonimul arădean says:
Din nou agiți aceleași slogane anti-UE. Borrell nu se referă la dreptul legitim de apărare al Israelului, ci la obligația țărilor europene semnatare ale Convenției de la Roma. Mai mult, nici acuzele pe care se bazează mandatele de arestare emise de CPI pentru Netanyahu si Gallant, nu se referă per ansamblu la războiul din Gaza, ci la anumite acțiuni militare împotriva civililor și a unor acțiuni non-militare, cum ar fi problema aprovizionării energetice, alimentare și medicale, care, în contextul militar actual din zonă, depinde de Israel.
