Rusia. „Este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere la securitatea noastră şi la interesele naţionale” ruse, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, exclamând: „Exact aşa o vedem noi! Aceasta ne constrânge să adoptăm contramăsuri” pentru a ne asigura securitatea, a continuat el, adăugând că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO va „exploata teritoriul finlandez” şi dacă îşi va desfăşura infrastructura în apropierea frontierei ruse. „Vom urmări atent ce se petrece în Finlanda, modul în care aceasta ne ameninţă. Măsurile vor fi luate în funcţie de aceasta. Armata noastră va reacţiona în timp util”, a afirmat Peskov, indicând că vor fi măsuri capabile să asigure securitatea Rusiei la nivel „tactic şi strategic”.

Referitor la natura acestor măsuri, Peskov s-a limitat să spună că „vor fi cele considerate necesare” de Moscova.

După trei decenii de nealiniere militară, Finlanda s-a alăturat marţi oficial NATO, o cotitură strategică provocată de ofensiva Moscovei împotriva Ucrainei.

Aderarea Finlandei permite NATO să-şi dubleze lungimea frontierei pe care o împart membrii săi cu Rusia, ceea ce Moscova consideră foarte defavorabil ei.

Alianţa Nord-Atlantică, condusă de SUA, este de fapt considerată de Moscova una din principalele ameninţări la adresa securităţii sale. Voinţa afişată de Kiev de a se alătura NATO a fost, de altfel, unul din motivele invocate de Rusia pentru a-şi justifica ofensiva împotriva Ucrainei.

Decizia Finlandei, după decenii de neutralitate, reprezintă deci un regres pentru Moscova, notează AFP.

Cazul Finlandei diferă mult de aspiraţiile Ucrainei de a adera la blocul euro-atlantic, a afirmat totodată Peskov. „Situaţia cu Finlanda este radical diferită de cea cu Ucraina”, a reiterat el.

„Finlanda nu a devenit niciodată anti-Rusia şi noi nu am avut nicio dispută” cu ea, a afirmat Peskov. Aderarea sa la NATO „nu va putea decât să afecteze natura relaţiilor noastre”, căci Alianţa „este o organizaţie neprietenoasă, ostilă în mai multe privinţe faţă de Rusia”, a adăugat el.

Ministrul-adjunct de externe al Rusiei, Aleksandr Gruşko, a declarat luni că Moscova va răspunde la aderarea Finlandei la NATO prin consolidarea potenţialului său militar la graniţa sa de vest şi nord-vest.

În acelaşi timp, Gruşko a adăugat că, „în cazul în care forţe şi mijloace ale altor ţări NATO vor fi desfăşurate în Finlanda”, vor fi luate „măsuri suplimentare” pentru a se asigura securitatea militară a Rusiei.

La rândul său, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat marţi că aderarea Finlandei la NATO în calitate de cel de-al 31-lea membru şi intensificarea activităţilor NATO în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarus creează riscul unei extinderi majore a conflictului în Ucraina, potrivit EFE.

„NATO pune în aplicare un ansamblu de măsuri pentru a spori pregătirea de luptă a Forţelor armate comune, îşi intensifică antrenamentele de luptă şi activităţile de recunoaştere în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarusului”, a declarat Şoigu în faţa conducerii forţelor armate ruse.

„Desigur, toate acestea creează riscuri de extindere semnificativă a conflictului, dar nu vor afecta rezultatul operaţiunii speciale”, a adăugat el, referindu-se la campania militară rusă în Ucraina.

Rusia a declanşat în februarie 2022 o invazie în Ucraina, o agresiune neprovocată, ilegală şi nejustificată, prima de acest fel după cel de-al Doilea Război Mondial.

Sursa: AGERPRES