La baza înfiinţării mişcării Black Lives Matter, în 2013, a stat achitarea unui bărbat acuzat de împuşcarea mortală a adolescentului Trayvon Marti, în Florida.

Anul trecut, mişcarea a avut parte de o expunere majoră în Statele Unite şi pe plan internaţional după ce a reacţionat la mai multe cazuri extrem de mediatizate

După moartea lui George Floyd, un afro-american care a murit în timp ce era arestat de un poliţist alb în mai 2020, Black Lives Matter a interpelat mai multe instituţii din lume pentru a reclama o schimbare a procedurilor şi o mai bună reprezentare a comunităţii de culoare în rândul poliţiei.

Potrivit lui Petter Eide, deputat al Stângii Socialiste (SV) în Parlamentul norvegian, acest lucru “a suscitat o amplă dezbatere şi (atenţia) a numeroase ţări”.

Zeci de mii de persoane (parlamentari şi miniştri din toate ţările, foşti laureaţi ai premiului Nobel şi profesori universitari s-au mobilizat pentru a nominaliza mişcarea la premiul Nobel pentru Pace.

Candidaturile, care trebuie depuse înainte de data limită de 31 ianuarie, sunt în general ţinute secrete, exceptând cazurile în care promotorii lor vor să-şi dezvăluie opţiunea.

Se ştie astfel că fondatorul controversat al Wikileaks Julian Assange, un trio de opozanţi belaruşi în frunte cu Svetlana Tihanovskaia, organizaţii ce promovează vaccinarea (Cepi et Gavi) sau libertatea presei (RSF şi CPJ), reţeaua internaţională de “fact-checkers” IFCN, sau fostul preşedinte american Donald Trump figurează printre celelalte propuneri.

Premiul Nobel pentru Pace este decernat la începutul lunii octombrie. Anul trecut, premiul a fost acordat Programului Alimentar Mondial (PAM).

SURSA: AGERPRES