Rusia. În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei asupra Ucrainei, statele blocului comunitar, împreună cu cele din G7, au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un furt. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 190 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.

Conform planului sugerat de Borrell, 90% din veniturile produse de aceste active ruseşti îngheţate, cum ar fi dobânzile, ar urma să fie transferate Facilităţii Europene pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru înarmarea Ucrainei. Diferenţa de 10% ar urma să fie folosită pentru proiecte destinate industriei militare ucrainene. Şeful diplomaţiei UE a estimat la circa 3 miliarde de euro anual veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate.

„Europenii sunt deplin conştienţi de prejudiciul pe care asemenea decizii îl pot aduce economiei lor, precum şi reputaţiei lor ca, să spunem aşa, garanţi ai inviolabilităţii proprietăţii”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Prejudiciul va fi inevitabil. Persoanele care vor fi implicate în luarea unor asemenea decizii, statele care vor decide acest lucru, desigur, vor deveni obiectul proceselor pentru multe decenii”, a adăugat oficialul rus.

Întrebată la rândul ei despre planul enunţat de Borrell, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a răspuns: „Este pur şi simplu furt şi banditism”.

Dezbatere

Liderii europeni ar urma să dezbată la summitul lor de joi şi vineri propunerea de folosire a beneficiilor rezultate din activele ruseşti îngheţate, potrivit unor surse comunitare citate de agenţia EFE.

Opţiunea confiscării directe a acestor active şi a transferului lor către Ucraina, dorită de numeroşi politicieni occidentali şi cerută de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedei euro, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă o asemenea idee va fi pusă în practică.

Sursa: AGERPRES