Prima parcelă cultivată cu Miscanthus, care seamănă cu stuful, a fost plantată în acea comună din Alsacia în 1993.

“Noi am fost cu adevărat primii din Franţa”, îşi aminteşte Mathieu Ditner, fost primar din Amertzwiller (care a fuzionat ulterior cu Bernwiller) şi agricultor pensionar.

“Acum, ea creşte cam peste tot”, a adăugat el.

Iniţial, comuna franceză folosea Miscanthus pentru proprietăţile sale purificatoare: scade nivelul de nitraţi din apă. Apoi, în urmă cu 20 de ani, localnicilor le-a venit ideea de a o recolta şi de a o utiliza ca biocombustibil pentru încălzirea comunală, în locul peleţilor din lemn.

27 de hectare de Miscanthus sunt acum cultivate de 12 agricultori, care o vând cu 110 euro pe tonă. Recolta anuală permite încălzirea clădirilor publice şi a circa 70 de locuinţe.

“La bază, era destinată pentru a încălzi clădirile comunale, precum şcolile şi bisericile, dar le-am propus unora dintre localnici să se racordeze la acest sistem şi ei nu regretă asta!”, a declarat actualul primar, Patrick Baud.

“La un tarif de 0,077 centime pe kilowatt, e mult mai mic decât cel al altor produse, precum electricitate, păcură sau gaz, mai ales în acest moment”, odată cu creşterea tarifelor în special din cauza războiului din Ucraina.

Proprietar al unei case racordate la acest sistem de încălzire, Damien Monnier recunoaşte că a fost la început “puţin cam îngrijorat”. Dar, astăzi, el se felicită pentru “o afacere bună”.

Miscanthus are şi alte atuuri:

“spre deosebire de lemn, pentru care trebuie să aştepţi 50 de ani pentru ca el să crească din nou, în acest caz avem o recoltă în fiecare an”, a explicat Patrick Baud.

“Plantă perenă”

“Creşte singură, fără îngrăşăminte şi fără produse fitosanitare. Este o plantă perenă”, a subliniat primarul din Bernwiller.

Iar utilizările sunt numeroase: încălzire, îngrăşământ horticol, aşternut pentru animale, biomateriale.

În Bernwiller, primarul local doreşte să folosească această plantă şi ca material izolant pentru renovarea clădirilor. În curtea şcolii, rumeguş de Miscanthus depus în jurul spaţiilor de joacă amortizează căzăturile copiilor.

Sonia Henry, profesor conferenţiar la Laboratorul pentru sol şi mediu din cadrul Universităţii Lorraine/INRAe, studiază de mai mulţi ani această plantă care decontaminează solul de hidrocarburi.

“Miscanthus are capacitatea de a se adapta la multe medii, mai ales la solurile din zonele industriale dezafectatre, care sunt contaminate. În plus, nu trebuie nici să o considerăm o plantă miracol şi pe care o găsim peste tot, altfel riscăm să ajungem la monocultură, iar noi încercăm să reducem acest lucru în prezent”, a spus ea.

Potrivit France Miscanthus, o asociaţie creată în 2009 pentru a structura o filieră de producţie şi de desfacere, aproximativ 11.000 de hectare sunt cultivate cu această plantă în Franţa metropolitană, o suprafaţă care s-a dublat faţă de anul 2017.

“Mulţi oameni vin la noi să vadă ceea ce am făcut”, a dezvăluit primarul din Bernwiller.

În ziua recoltării, aproximativ 20 de elevi din Metz care studiază durabilitatea şi diversificarea companiilor agricole au efectuat o vizită în mica localitate alsaciană.

“Este o plantă care are viitor în tematicile industriale, al bioplasticului”, a declarat coordonatorul elevilor, Guillaume Dubaux, profesor de agronomie.

“Ea face parte dintre alternative, precum cânepa, fiind plante care sunt mai puţin consumatoare de îngrăşăminte, produse fitosanitare şi care prezintă totodată utilizări interesante”, a explicat la rândul lui secretarul general al sindicatului agricol FNSEA, Herve Lapie.

Agricultor din Marne, el va planta pentru prima dată Miscanthus în acest an, folosind “o mare investiţie” la început (12.000 de euro pentru aproximativ 3,5 hectare), cu o primă recoltă aşteptată peste doi sau trei ani, pe care o va folosi ca paie pentru animale sau biocombustibil.

Sursa: AGERPRES