Omenirea trebuie să colonizeze spaţiul în următorii 200 de ani pentru a supravieţui

“Cred că viitorul pe termen lung al rasei umane se află în spaţiu. Va fi şi aşa destul de dificil să evităm producerea unei catastrofe pe Terra în următorii 100 de ani, fără a mai vorbi despre următorul mileniu sau milion de ani”, a declarat savantul britanic pentru site-ul Big think, care se descrie ca un “forum mondial care pune în legătură oameni şi idei”.

“Rasa umană nu va trebui să pună toate ouăle în acelaşi coş sau pe aceeaşi planetă”, a adăugat Stephen Hawking.

“Prevăd mari pericole pentru rasa umană. De numeroase ori în trecut, ea s-a aflat într-o situaţie delicată”, a adăugat cercetătorul britanic, evocând în special criza rachetelor din Cuba din 1963.

“Frecvenţa unor astfel de ameninţări va creşte, probabil, în viitor. Va trebui să dăm dovadă de prudenţă şi de judecată, pentru a trece cu bine peste ele. Dar sunt optimist”, a adăugat Hawking.

“Dacă vom putea evita o catastrofă în decursul următoarelor două secole, specia noastră va fi salvată în condiţiile în care vom reuşi să colonizăm spaţiul”, a mai spus acesta.

“Dacă suntem singurele fiinţe inteligente din galaxie, va trebui să ne asigurăm supravieţuirea”, a pledat savantul britanic, considerând că ritmul de creştere a populaţiei mondiale şi resursele limitate ale Terrei vor ameninţa din ce în ce mai mult specia umană.

“Din acest motiv, mă declar în favoarea zborurilor în spaţiu cu echipaj uman la bord”, a precizat cercetătorul.

În aprilie, Stephen Hawking a declarat că civilizaţiile extraterestre există aproape cu certitudine, iar omenirea ar trebui să evite orice contact cu ele, din cauza consecinţelor ce ar putea fi devastatoare pentru specia umană.

Stephen Hawking, în vârstă de 68 de ani, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre univers şi gravitaţie, este autorul volumului “Scurtă istorie a timpului” (publicat şi de Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, şi al volumului “George şi cheia secretă a universului” (apărut şi la Humanitas, în 2009).

Atins de scleroză laterală amiotrofică, o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 22 de ani, profesorul se deplasează într-un scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.

Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.

Stephen Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

mediafax