Patru femei și trei bărbați au încercat să-i urmeze în funcție portughezului în vârstă de 77 de ani, care își va încheia pe 31 decembrie al doilea mandat de cinci ani în fruntea instituției marcate de crize și divizări.

La finalul unui scrutin care nu are decât valoare orientativă, niciunul dintre cei șapte candidați nu a reușit să scape de un vot negativ al uneia dintre cele cinci mari puteri (Regatul Unit, Franța, SUA, China și Rusia) din cei cincisprezece membri ai Consiliul de Securitate.

Până în prezent, costaricana Rebeca Grynspan, de 70 de ani, care conduce agenția ONU pentru comerț și dezvoltare, era în fruntea cursei.

Cu prilejul votului de vineri, desfășurat cu ușile închise, statele au atribuit anonim fiecărui candidat o mențiune: „îl încurajează” (encourage), „îl descurajează” (discourage) sau „nicio opinie” (no opinion).

Pentru prima dată de la începutul acestui proces electoral complex și opac, votul celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate a apărut în culori.

Cu nouă „îl încurajează”, Rebeca Grynspan se află în continuare în fruntea acestui scrutin, dar ea a primit cinci mențiuni „îl descurajează”, dintre care două din partea unor membri permanenți, și una „nicio opinie”.

Pe locul doi s-a situat actualul președinte al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), argentinianul Rafael Grossi, de 65 de ani, cu opt „îl încurajează”, șase „îl descurajează”, între care doi membri permanenți, și un „nicio opinie”.

Pe locul al treilea se află Carolyn Rodrigues-Birkett, de 53 de ani, fostă șefă a diplomației în Guyana (8-6-1), urmată de fostul reprezentant special al ONU pentru copii și conflicte armate, ugandeza Olara Otunnu, de 76 de ani (4-10-1).

Pe ultimele poziții se află fostul președinte al Senegalului, Macky Sall, de 64 de ani (5-10-0), fostul ministru de externe și al apărării din Ecuador, Maria Fernanda Espinosa, 62 de ani (3-9-3) și diplomata ecuadoriană Ivonne A-Baki, de 75 de ani (1-14-0).

În orice moment, un nou candidat poate intra în cursă.

În 1996, „Kofi Annan nu a fost candidat și a apărut cu o zi înainte de a fi ales”, a reamintit recent o sursă diplomatică.

„Dacă anumite țări vor să prezinte mai mulți candidați, ține de dreptul lor suveran”, a declarat înainte de vot reprezentantul permanent al SUA la ONU, Mike Waltz.

El a trasat, de altfel, și foaia de parcurs a Washingtonului pentru acest post. „Este necesară o reformă a operațiunilor de menținere a păcii, o reformă bugetară și mai multă strictețe (…) Să reducem birocrația”, a afirmat el.

Printre numele vehiculate se află cel al bulgarului Nikolai Mladenov, înalt reprezentant pentru Gaza al „Consiliului pentru pace” format de Donald Trump, sau Lana Nusseibeh, ministru adjunct pentru afaceri politice al Emiratelor Arabe Unite.

Conform unei tradiții geografice care nu a fost respectată mereu, America latină revendică postul de această dată. Numeroase țări fac presiuni, de asemenea, ca o femeie să ocupe în premieră postul de secretar general.

„Înțelegem că există o dorință de rotație regională. Bineînțeles, dacă cel mai bun candidat este o femeie, ne vom bucura. Dar lucrul de care avem nevoie înainte de toate este cel mai bun candidat”, a insistat Mike Waltz.

Acest proces intervine în contextul în care ONU traversează una din perioadele cele mai dificile din istoria sa, multilateralismul pe care îl apără fiind pus la îndoială de țări care îl susțineau în trecut, precum SUA.

ONU se confruntă, de asemenea, cu o înmulțire a conflictelor în lume și cu grave dificultăți financiare.

Luna trecută, Antonion Guterres a declarat cu amărăciune că „în fiecare zi, lucrurile se înrăutățesc puțin. Nu există nicio ameliorare nicăieri”, exprimându-și în același timp regretul că nu are „nicio putere”.

Sursa: AGERPRES