Papa Francisc, aflat în continuare în convalescenţă după infecţia respiratorie recentă, l-a primit pe prefectul Departamentului pentru cauzele sfinţilor, Marcello Semeraro, şi a semnat mai multe decrete, printre care şi cel referitor la arhitectul catalan, născut la 25 iunie 1852 şi decedat la 10 iunie 1926, la Barcelona.

Procesul de canonizare include mai multe etape: prima este declararea ca „venerabil slujitor al lui Dumnezeu”, un titlu acordat unei persoane decedate căreia i se recunosc virtuţile eroice; a doua, beatificarea; iar a treia, santificarea.

Pentru ca o persoană venerabilă să fie beatificată, este necesar ca prin mijlocirea sa să se fi produs un miracol, iar pentru ca aceasta să fie canonizată este nevoie de un al doilea miracol.

Procesul de beatificare a arhitectului a fost început în urmă cu 30 de ani de Asociaţia pentru beatificarea lui Antonio Gaudí, înfiinţată în 1992 şi prezidată de José Manuel Almuzara. Ulterior, cardinalul şi arhiepiscopul Barcelonei, Juan José Omella, a constituit Asociaţia canonică, care a înlocuit asociaţia civilă.

Noua asociaţie a accelerat procesul, trimiţând „positio”, sau argumentaţia fundamentală privind cauza de beatificare a lui Gaudí către Departamentul pentru cauzele sfinţilor, în 2023.

Potrivit Asociaţiei canonice, Gaudi a fost „un martor al credinţei, un om de credinţă, un mare observator al naturii şi un arhitect genial, care a devenit o figură universală a arhitecturii moderne. Contribuţia sa la această disciplină a rescris vechile tipare. Mărturia de credinţă pe care a oferit-o în timpul vieţii sale se reflectă în cea mai importantă lucrare a sa, Sagrada Familia din Barcelona”.

În martie 2000, Sfântul Scaun a autorizat deschiderea oficială a procesului de beatificare, ceea ce a dus la constituirea tribunalului corespunzător pentru a investiga reputaţia sa în vederea canonizării.

În timpul călătoriei sale în Spania, în 2010, cu ocazia sfinţirii Sagrada Familia, papa Benedict al XVI-lea l-a descris drept un „arhitect genial şi un creştin consecvent”, care „a depăşit ruptura dintre conştiinţa umană şi conştiinţa creştină, dintre existenţa în această lume vremelnică şi deschiderea la viaţa veşnică, dintre frumuseţea lucrurilor şi Dumnezeu ca Frumuseţe”.

Sursa: AGERPRES