Într-un interviu scris publicat miercuri de AFP, Maria Zaharova afirmă că Moscova contează de asemenea pe un “statut de neutralitate” pentru Ucraina, o modalitate de a o debarasa de aliaţii ei din NATO, alianţă pe care Kremlinul o consideră o ameninţare existenţială.

Zaharova a reiterat poziţia oficială a Kremlinului potrivit căreia armata rusă a atacat Ucraina la 24 februarie 2022 pentru a proteja Rusia şi pe rusofonii din Ucraina de occidentali.

“Nu vom permite existenţa în apropierea frontierelor noastre a unui stat nazist agresiv al cărui teritoriu să constituie o sursă de pericol pentru Rusia şi ţările vecine”, susţine reprezentanta Ministerului rus de Externe.

Chiar dacă Rusia este un stat beligerant, ea nu poate fi făcută răspunzătoare pentru absenţa unui proces de pace, a declarat Zaharova, potrivit căreia “nu există voinţă politică în favoarea păcii nici la Kiev, nici în Occident”.

Maria Zaharova, o personalitate publică pe larg mediatizată în Rusia, a respins categoric planul de pace avansat anul trecut de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care prevede ca trupele ruse să părăsească ţara sa, al cărei teritoriu este ocupat în proporţie de aproape 18% de forţele Moscovei.

Revendicarea principală a Ucrainei, şi anume respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii sale, “nu are în realitate nimic de-a face cu pacea”, susţine purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

“Este vorba de fapt de o serie de ultimatumuri adresate Rusiei pentru a justifica continuarea ostilităţilor”, afirmă ea.

“Kievul nu vrea să ţină cont de realităţile actuale şi urmăreşte obiectivul de a face ca ţara noastră să capituleze cu ajutorul Occidentului”, susţine Maria Zaharova.

În interviul pentru AFP, Zaharova a punctat “eşecul” politicii de sancţiuni împotriva Rusiei, susţinând că Occidentul nu a reuşit să-i izoleze ţara. Aceste măsuri, spune ea, s-au “întors” chiar împotriva Occidentului, în timp ce “autoritatea internaţională a statului rus” s-a întărit, susţine aceasta.

Sancţiunile Occidentului “nu au redus influenţa geopolitică a Rusiei”, declară Maria Zaharova, aăugând că 80% din populaţia lumii trăieşte în ţări care nu au adoptat nicio sancţiune împotriva Rusiei.

În lipsa clienţilor occidentali, Moscova şi-a redirecţionat o mare parte din exporturile de petrol şi gaze către giganţii China şi India.

Pentru diplomaţia rusă, aceste realităţi contează mai mult decât votul Adunării Generale a ONU care, la un an de la începerea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, a cerut retragerea completă a trupelor ruse din ţara vecină, notează AFP.

Acest text fără caracter obligatoriu a fost susţinut de 141 de state membre. India şi China s-au numărat printre cele 32 de ţări care s-au abţinut, în timp ce doar şapte state, inclusiv Coreea de Nord, s-au opus.

În interviu, Zaharova a salutat faptul că Rusia dezvoltă o “cooperare în creştere” cu multe naţiuni din Asia, Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină, în pofida eforturilor “disperate” ale Occidentului de a întoarce aceste ţări împotriva Rusiei.

În Asia, Moscova vede Beijingul drept un partener “care are aceleaşi idei” şi cu care poate construi un “parteneriat global şi o interacţiune strategică”, a adăugat ea.

Evocând dezvoltarea relaţiilor dintre Rusia şi Coreea de Nord, reprezentanta diplomaţiei ruse a acuzat SUA că “urmează calea escaladării în Peninsula Coreeană prin intensificarea activităţii militare în subregiune”.

“O astfel de politică din partea SUA este periculoasă şi poate duce la consecinţe grave”, mai afirmă ea.

În noiembrie, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a avertizat că legăturile militare între Coreea de Nord şi Rusia sunt “din ce în ce mai numeroase şi periculoase”, aminteşte AFP.

Sursa: AGERPRES