Acuzaţia privind controversatul pachet de sprijin de 200 de miliarde de euro acordat de Berlin propriilor companii a fost formulată în contextul în care liderii UE s-au confruntat, în cadrul unui summit informal desfăşurat la Praga, cu privire la modalităţile de reducere a costurilor energiei şi de garantare a aprovizionării pe timp de iarnă în urma invaziei Rusiei în Ucraina, informează Financial Times.

„Ne opunem cu tărie distrugerii… pieţei unice europene, o distrugere care va avea loc în cazul în care guvernului german i se va permite să subvenţioneze doar propriile întreprinderi”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki reporterilor la sosirea sa la o reuniune de vineri.

„Mesajul meu pentru Germania este să fie unită, să fie solidară cu toţi ceilalţi. Pentru că, în vremuri dificile, toată lumea trebuie să se pună de acord asupra unui numitor comun, nu doar asupra unui numitor care se potriveşte unei singure ţări”, a spus el, anticipând o „discuţie aprinsă despre acest egoism german”.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat săptămâna trecută un pachet financiar care ar urma să sprijine gospodăriile mai sărace şi întreprinderile germane care se confruntă cu facturi energetice mai mari. În faţa reporterilor, joi, la Praga, Scholz a apărat măsura spunând că şi alte ţări au adoptat măsuri pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu facturile la energie.

Acest lucru a stârnit consternare în rândul altor membri ai UE, care consideră că blocul comunitar ar trebui să se concentreze mai degrabă pe o abordare colectivă a crizei – o furie exacerbată în multe capitale de rezistenţa simultană a Berlinului faţă de o presupusă plafonare a preţului la gaze naturale, despre care susţinătorii spun că ar aborda o cauză principală a problemei.

În timp ce majoritatea statelor UE susţin o formă de plafonare, Germania şi Ţările de Jos sunt oponenţi proeminenţi. Dar chiar şi cei care sunt în favoarea plafonului sunt divizaţi în privinţa formei pe care ar trebui să o ia.

Premierul Belgiei, Alexander De Croo, a declarat: „Avem nevoie de intervenţia pieţei pentru că nu mai putem plăti aceste preţuri”, adăugând că sprijinul pentru un plafon a crescut de la trei ţări în martie la 24 de ţări în prezent.

„Nu putem rezolva totul cu subvenţii”, a spus el. „Nu mai este nevoie de pachete de sprijin atât de mari”.

Dar alte state au avertizat că un plafon ar putea speria furnizorii de gaze naturale lichefiate livrate, cum ar fi Qatar, împingându-i să îşi ducă produsele în altă parte. Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a cărui ţară primeşte încă gaze prin conducte din Rusia, a declarat vineri că Viena „este în favoarea unui plafon al preţului la gaze, dar trebuie să ne asigurăm că nu este vorba de un embargo al gazelor ruseşti pe uşa din spate”.

Sursa: Mediafax