‘Groenlanda nu vrea ca nimeni să o posede sau să o controleze. Dacă ar trebui să alegem chiar acum între SUA și Danemarca, atunci alegem Danemarca. Nu este momentul pentru divergențe interne, ci pentru a fi uniți’, a declarat Nielsen într-o conferință de presă comună cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen.

Nielsen a reiterat că Groenlanda ‘nu este de vânzare’ și că este un stat de drept, calificând situația drept ‘foarte, foarte gravă’, din cauza presiunii ‘imense’ care exista asupra acestui teritoriu.

‘Limita este că Groenlanda nu poate fi cumpărată. Suntem împreună în regat cu Danemarca și vom face întotdeauna parte din alianța occidentală’, a afirmat premierul Groenlandei.

El a mai declarat că ‘viitorul Groenlandei va fi decis de groenlandezi, așa cum prevede statutul de autonomie. Cu acest mesaj călătorim mâine în Statele Unite’.

Ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, confirmase cu câteva ore înainte că miercuri se va întâlni la Washington cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta despre acest teritoriu autonom danez, o întâlnire la care va participa și consiliera pentru relații externe din Groenlanda, Vivian Motzfeldt.

Întâlnirea va avea loc la Casa Albă, iar vicepreședintele american JD Vance va fi cel care va găzdui evenimentul, a explicat Rasmussen.

‘Groenlanda este în ochiul uraganului, în mijlocul acestei presiuni. Dar este, de asemenea, o chestiune a ordinii mondiale pe care o cunoaștem. Dacă va cădea, Groenlanda și restul lumii vor trebui să înfrunte provocări greu de combătut’, a afirmat Nielsen.

La rândul său, Mette Frederiksen a catalogat marți drept ‘inacceptabilă’ presiunea SUA de a prelua Groenlanda și a declarat că ‘ceea ce urmează este cea mai grea parte’.

‘Nu a fost ușor să facem față unei presiuni absolut inacceptabile din partea celui mai apropiat aliat al nostru din timpuri imemoriale. Dar multe (aspecte) indică faptul că ceea ce urmează este cea mai grea parte’, a afirmat Frederiksen în conferința de presă comună cu premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen.

Situația este ‘foarte gravă’, a recunoscut Frederiksen, subliniind totodată că ‘Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei’.

‘Dorim dialog și colaborare, nu căutăm niciun conflict, dar mesajul nostru este clar: Groenlanda nu este de vânzare’, a adăugat Frederiksen.

Șefa guvernului danez a subliniat că ‘este tot mai clar că există ceva mai fundamental în joc’, referindu-se la planurile Washingtonului.

‘Nu este vorba doar despre Groenlanda sau despre Regatul Danemarcei. Este vorba despre faptul că granițele nu pot fi schimbate prin forță, că un popor nu poate fi cumpărat și că țările mici nu trebuie să se teamă de cele mari’, a subliniat ea.

Frederiksen a evidențiat că țara sa a sporit securitatea în Groenlanda în ultimul an, dar, ‘desigur că vrem să o consolidăm și mai mult împreună cu SUA și NATO, aceasta este cea mai bună garanție’ în fața interesului Chinei și Rusiei în Arctica.

Președintele american Donald Trump și-a reiterat în ultimele săptămâni interesul pentru achiziționarea Groenlandei din motive de securitate națională. Deși Washingtonul mizează pe diplomație ca primă opțiune, nu exclude alte scenarii, precum o posibilă operațiune militară.

Danemarca și Groenlanda, deși au criticat amenințările americane, sunt, în același timp, deschise să intensifice cooperarea cu Washingtonul.

Guvernul Groenlandei își exprimase cu o zi înainte sprijinul pentru ca NATO să se ocupe de apărarea teritoriului său și a subliniat că această insulă ‘face parte din Regatul Danemarcei’.

Mai multe țări europene, în frunte cu Germania și Regatul Unit, au început să studieze posibilitatea ca NATO să își sporească prezența militară în Groenlanda.

Liderii celor cinci partide politice cu reprezentare în Inatsisartut (Parlamentul din Groenlanda) au apărat în urmă cu patru zile, într-o declarație comună, dreptul locuitorilor din Groenlanda de a-și decide viitorul în fața amenințărilor Statelor Unite.

‘Viitorul Groenlandei trebuie să fie decis de către groenlandezi. Misiunea viitorului Groenlandei se realizează în dialog cu oamenii săi și în conformitate cu legile internaționale și cu statutul de autonomie. Nicio altă țară nu poate interveni în acest sens’, se arată în declarația comună.

Sursa: AGERPRES