Într-un discurs rostit în Germania, Mark Rutte a respins ideea conform căreia Uniunea Europeană se îndreaptă inevitabil spre aprofundarea integrării politice.

„Există această idee a inevitabilităţii cooperării mai strânse într-un stat european federal. Acest tip de discurs oribil despre «aprofundarea integrării în Uniune» mie nu imi place”, a afirmat Mark Rutte, citat de agenţia Reuters.

Premierul Olandei s-a distanţat de ceea ce a numit perspectiva romantică a unei uniuni politice, argumentând că fixaţia privind aprofundarea integrării a fost un factor major în decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană.

Mark Rutte a pledat pentru diminuarea substanţială a bugetului UE alocat agriculturii şi proiectelor pentru dezvoltare, explicând că fondurile trebuie redirecţionate spre măsuri de consolidare a siguranţei la frontiere şi pentru avansarea infrastructurii militare.

Premierul Olandei propune condiţionarea accesului la fonduri UE de aplicarea reformelor economice solicitate de Bruxelles. “A venit vremea să revenim la reguli. Soluţia pentru beneficii suplimentare nu sunt fondurile centralizate de asistenţă financiară şi tipărirea de mai mulţi bani, ci reforme structurale şi bugete solide”, a subliniat Rutte, citat de FT.

Liderii Germaniei şi Franţei au pledat, la summitul informal desfăşurat la Bruxelles, pentru condiţionarea accesării fondurilor UE de respectarea normelor statului de drept, a standardelor fiscale şi în domeniul muncii, fiind propus şi un buget destinat integrării imigranţilor, spre nemulţumirea ţărilor est-europene. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a propus, la reuniunea informală a Consiliului European desfăşurată la Bruxelles, recompense bugetare pentru statele care au acceptat imigranţi extracomunitari în cadrul sistemului de cote instituit de Comisia Europeană. Ideea a fost respinsă atât de liderii ţărilor central şi est-europene, care manifestă reticenţă faţă de imigranţi, cât şi de aliaţi tradiţionali ai Germaniei, precum Austria şi Luxemburg.

Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, a argumentat că bugetul Uniunii Europene trebuie să fie folosit mai degrabă pentru intensificarea controalelor la frontierele externe decât pentru recompense financiare acordate unor ţări care acceptă extracomunitari. “Solidaritatea înseamnă mult mai mult decât primirea imigranţilor”, a subliniat liderul de la Viena. La rândul său, preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a argumentat că fondurile de coeziune de care beneficiază noile state membre UE sunt pentru “îmbunătăţirea convergenţei, nu pentru altceva”.

Ideea creării unui fond special pentru integrarea imigranţilor a fost criticată şi de premierul statului Luxemburg, Xavier Bettel, care consideră că planul Berlinului riscă să alimenteze populismul. “Dacă impunem condiţionări în domeniul imigraţiei, vom fi sancţionaţi ulterior, nu de guverne, ci de cetăţeni”, a avertizat el.

Pe de altă parte, Germania, Suedia şi Olanda vor criterii suplimentare pentru accesarea fondurilor de coeziune, preferând condiţii de genul respectării normelor statului de drept, o idee vehiculată deja de Comisia Europeană.

În plus, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, ar vrea un sistem de condiţionare a finanţării UE de respectarea standardelor fiscale şi în domeniul muncii. Liderul de la Paris a cerut “vizibilitate şi claritate” privind politicile asociate bugetului european. “Cred că ar fi un lucru normal să fie sistate fondurile dacă sunt încălcate valorile comune. Dacă fondurile europene sunt utilizate pentru îndepărtarea de principiile statului de drept, atunci este vorba de încălcarea condiţiilor iniţiale pentru admiterea în Uniunea Europeană”, a explicat Macron. Amintind că fondurile europene sunt destinate şi convergenţei economice, Macron a subliniat: “Voi respinge un buget european folosit pentru finanţarea divergenţelor, în materie fiscală, în domeniul valorilor comune şi pe piaţa muncii”.

Liderii ţărilor central şi est-europene se opun condiţionării accesării fondurilor de coeziune de primirea extracomunitarilor şi de respectarea principiilor statului de drept. Ungaria şi Polonia au fost criticate frecvent de Uniunea Europeană din cauza situaţiei statului de drept.

SURSA: Mediafax