Guvernul condus de Giorgia Meloni, reunit joi într-un consiliu de miniştri, a ales aceste date, în timp ce partidul de extremă dreapta Fratelli d’Italia, pe care ea îl conduce, se opune acestei relaxări a regulilor.

Propunerea de referendum a strâns peste 500.000 de semnături în septembrie, aşa cum prevede legea, guvernul fiind obligat să stabilească o dată.

În prezent, străinii trebuie să locuiască în Italia cel puţin 10 ani înainte de a putea solicita cetăţenia prin naturalizare, iar copiii născuţi în Italia din părinţi străini nu pot solicita cetăţenia înainte de a împlini 18 ani.

Partidele de opoziţie şi organizaţii pro-migranţi precum Oxfam Italia vor să reducă perioada de aşteptare de la 10 la cinci ani, ceea ce ar pune Italia la acelaşi nivel cu Regatul Unit, Franţa sau Germania. Acestea cer, de asemenea, ca naţionalitatea să fie transmisă automat copiilor minori.

Dacă votul „da” va câştiga, aproximativ 2,5 milioane de străini ar putea deveni italieni, potrivit susţinătorilor iniţiativei.

Meloni, ajunsă la putere în 2022 pe o agendă anti-migranţi, a afirmat în septembrie că 10 ani este „o durată adecvată pentru naţionalitate” şi că nu vede nevoia de a schimba legea.

Matteo Salvini, vicepremier şi lider al formaţiunii anti-migranţi Liga, împărtăşeşte această poziţie, dar Antonio Tajani, celălalt vicepremier şi lider al Forza Italia (FI, conservator), a semănat discordie vara trecută în majoritatea guvernamentală, avansând o altă propunere.

Ideea lui a fost să se acorde, în paralel cu ceea ce există deja, naţionalitatea italiană tinerilor care au urmat un curs continuu de 10 ani în sistemul şcolar naţional, deci fără a aştepta să fie majori. Această idee nu a fost însă niciodată transpusă într-un proiect de lege.

Sursa: AGERPRES